În marți, liderii ex‑coaliției — Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor — se adună cu președintele Nicușor Dan pentru a aborda din nou legea salarizării unice, un obiectiv PNRR de 770 de milioane de euro care a fost întârziat de patru guverne consecutive.
98-a zi a crizei politice a marcat inițiativa șefului statului pentru a deschide un dialog. În cadrul întâlnirilor, PSD a reprezentat un grup, în timp ce PNL, USR și UDMR au constituit cealaltă coalizare. În ciuda eforturilor, nu s-a ajuns la un compromis pentru formarea unui nou guvern.
În ultimele săptămâni, la Palatul Cotroceni, s-au organizat întâlniri dedicate legii salarizării, în care a participat
Citește șiRăzboiul care nu se vede: De ce propaganda și divizarea internă pot fi mai periculoase decât un atac militar clasic
Persoane implicate în aceste întâlniri au menționat că nu s-a ajuns la un consens, însă, în esență, nu există diferențe semnificative de poziție între partide. În plus, în prezent nu există un acord și între ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, privind reașezarea grilelor salariale, potrivit aceluiași grup de surse.
Un avertisment emis de Pâslaru a fost ridicat.
Într-o postare realizată pe Facebook în dimineața zilei de luni, ministrul interimar al Muncii, Pâslaru, a anunțat că
„este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obținut un acord politic pe această reformă”
, înainte de a expira termenul limită pentru PNRR, 31 august, și România să piardă banii.
Potrivit unor informații provenite din PSD, probabilitatea ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la finalul lunii este redusă.
Vineri, în cadrul unui interviu acordat RFI, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că nu există încă
„o formă de acord”
privind legea salarizării, necesară pentru aprobarea de către Parlament, însă a menționat că adoptarea ar putea avea loc în perioada următoare.
În prezent, liderii partidelor doresc să părăsească Cotroceni cu o versiune finală a legii care să nu dezamăgească cât mai puține categorii profesionale și să fie aprobată fără modificări de către comisiile parlamentare.
Legea salarizării nu a satisfăcut angajații din domeniul sănătății.
Primul proiect al legii salarizării, dezvăluit în iulie de către Ministerul Muncii, a stârnit nemulțumiri intense. Sindicaliștii din Federația Sanitas, care reprezintă personalul medical, au manifestat pe stradă și au inițiat o grevă generală la sfârșitul lunii iunie.
Sindicatele din Educație refuză participarea la consultările privind legea salarizării:
„Este doar un exercițiu de PR”
Actualitate
„Este doar un exercițiu de PR”
În afară de nemulțumirile angajaților din sectorul public, inițiativa a generat și conflicte între partidele politice. PSD a expediat o corespondență către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând sprijin pentru
„soluții pentru protejarea educației și sănătății în reforma salarizării”
.
În mesajul său de pe Facebook, Pîslaru afirmă că a revizuit proiectul și subliniază că, conform noii legi, niciun salariu nu va scădea.
În sectorul medical, el comunică că
„așezat principial și detaliile legate de sporuri, și matricea de diferențiere a coeficienților în funcție de tipul de unități și de specializări”
.
„Un mesaj important pentru tot personalul medical și de sprijin – deja în domeniul sănătății suntem cu peste 75% creșteri de venituri salariale per total. Chiar ar fi aiurea ca proiectul să fie respins în aceste condiții”, mai transmite ministrul.
Când vine vorba despre educație, Dragoș Pîslaru spune că a „îmbunătățit remunerarea pentru plata cu ora, cu o creștere substanțială” și a „venit și cu o versiune mai atractivă pentru indemnizația de dirigenție”.
Conform planului, legea ar fi trebuit să fie finalizată cu 3 ani în urmă.
Planul de reconfigurare a salariilor trebuia să se finalizeze până în iunie 2023. De la aprobarea programului PNRR până în prezent, Ministerul Muncii a numărat patru conducători: Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucură Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD). În prezent, odată cu demisia lui Manole, Dragoș Pîslaru a preluat șefia ministerului, asumând astfel sarcina de a finaliza proiectul stabilit prin PNRR.
La sfârșitul anului 2023, Guvernul Ciolacu 1 a reîncheiat negocieri privind PNRR cu Comisia Europeană, iar reforma salarizării a fost amânată până în 2025 și transferată în cererea de plată nr. 4. Ulterior, a avut loc super-anul electoral 2024, iar social-democrații și liberalii, care la acea vreme forma coaliție, au decis să se concentreze mai mult pe legea pensiilor, inclusă și în PNRR.
În perioada respectivă, legea a rămas paralizată pentru încă un an și jumătate, până când, în aprilie 2025, Marcel Boloș, la acea vreme, în funcția de ministru al Fondurilor Europene, a comunicat o nouă întârziere.
„Vom propune alte șase jaloane și ținte pe care să le amânăm. Deci, cumva restructurăm puțin cererea de plată numărul patru, dar termenul rămâne fix, respectiv luna iunie, indiferent ce se întâmplă. Propunerea este ca legea salarizării unice să se ducă în ultima cerere de plată”, spunea Marcel Boloș în aprilie 2025.
Vom introduce șase noi repere și obiective pe care le vom amâna. Astfel, vom ajusta oarecum cererea de plată nr. 4, însă data limită rămâne stabilă, în luna iunie, indiferent de evoluție. Ideea este ca legea salarizării unice să fie inclusă în ultima cerere de plată.
4,5 miliarde de euro se bazează pe proiectele din agenda Parlamentului, proiecte care au fost transmise între guverne.
Actualitate
4,5 miliarde de euro sunt legate de proiectele incluse în agenda Parlamentului, proiecte pe care guvernele le-au transferat de la un cabinet la altul.
COMENTARII / 0