Nicușor Dan a spus în seara de miercuri, 30 septembrie, la Praga, că nu acceptă ca viitorul Guvern, care va fi constituit după numirea celui de-al patrulea premier, să includă miniștri din partidul lui George Simion.
Șeful statului a explicat într-o scurtă conferință de presă de ce nu vrea miniștri AUR: „Nu din vreo lipsă de respect față de simpatizanții AUR, ci pentru că am un mandat pe care cetățenii mi l-au dat acum un an și patru luni. Și mandatul ăsta spune: păstrarea direcției pro-occidentale și o traiectorie financiară fără turbulențe pentru o stabilizare financiară a României. Și, din păcate, cum am văzut în multe manifestări, AUR nu îndeplinește aceste condiții”.
„Adică o prezență a AUR la guvernare ar afecta relația cu partenerii noștri și pe partea de securitate, și pe partea de Uniunea Europeană, și România nu își permite asta în momentul ăsta. Și ăsta e mandatul pe care cetățenii mi l-au dat acum un an și patru luni”, a adăugat el.
Cu privire la numele viitorului premier și întrebat concret dacă va da mandat PSD-ului să facă Guvern, Nicușor Dan a răspuns că are în vedere mai multe variante, dar deocamdată nu poate spune mai multe: „Evident că după aceste aproape 5 luni de tatonări, discuții, evident că am multe nume în cap. Și nu numai eu. Toată lumea a circulat scenarii, voturi, cred că suntem toți experți. Numai că nu ar fi constituțional să mă pronunț înainte să am o nouă consultare cu partidele politice”.
El a menționat că până la data de 5 octombrie, momentul în care se va realiza consultarea oficială cu partidele la Cotroceni și se va numi un nou prim‑ministru, ar putea exista încă întâlniri informale.
„Singurul lucru cert este că luni după amiază voi nominaliza pe cineva”
a declarat Nicușor Dan, care se află în capitala Cehiei.
În legătură cu alegerile anticipate, președintele a declarat:
„Alegerile anticipate, teoretic, sună foarte bine. Adică partidele nu se înțeleg, ne întoarcem la popor, poporul decide. Numai că
Alegerile anticipate înseamnă 5 luni în care nu putem face rectificare, inclusiv lipsa fondurilor pentru ambulanțe și sistemul sanitar.
„Al doilea rând: noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și trăind pe datorie nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Și mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România și care îi asigură funcționarea curentă a fost: fără alegeri anticipate! Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări ca să vedem ce iese dintr-o alegere”, a conchis Nicușor Dan.
În ultimele câteva ore, guvernul sugerat de Siegfried Mureșan nu a obținut aprobarea de învestitură în Parlament. În total, s-au înregistrat 197 de voturi, dintre care 182 au fost în favoarea propunerii și 15 au fost împotriva, rămânând sub pragul de 233 de voturi necesare.
În acest cadru, Nicușor Dan a declarat că va numi al patrulea premier pe 5 octombrie, după consultări suplimentare cu partidele.
Începând cu 20 aprilie, România a intrat într-o criză politică când PSD a anulat sprijinul acordat premierului PNL Ilie Bolojan. La 23 aprilie, guvernul condus de Sorin Grindeanu a depus demisiile. În data de 5 mai, moțiunea de cenzură, inițiată de PSD și AUR, a fost aprobată de Parlament, iar guvernul Bolojan a cedeat după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins pe 22 iunie.
La data de 5 septembrie s-au trecut 4 luni de când România se află sub conducerea unui guvern interimar, iar prim‑ministrul rămâne Bolojan.
Într-un context deosebit de semnificativ, alianța dintre PSD și PNL, creată în noiembrie 2021 în urma girului președintelui ex-Klaus Iohannis, s-a destrămat în aprilie 2026, după 5 ani de funcționare.
Secvența evenimentelor după ce Ilie Bolojan a fost înlăturat din funcție prin moțiune de cenzură în data de 5 mai.
Ilie Bolojan va dirija guvernul în iunie 2025 și va conduce Partidul Național Liberal în iulie 2025, ocupând poziția de președinte cu puteri depline.
COMENTARII / 0