var ad = document.createElement(‘div’);
Variabila ad.id primește valoarea ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește și„America e mai bună de atât” | Decizia execuției în direct a lui Nidal Hasan, autorul masacrului de la Fort Hood, împarte țara în două | JD Vance spune că nu s-ar uita
ad.style.display = ‘block’;
Proprietatea de poziție a elementului ad este stabilită la absolute.
Linia de cod atribuie proprietății top a obiectului ad valoarea ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3910099″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/noi-chiar-am-innebunit-premierul-unei-tari-europene-critica-refuzul-de-a-interzice-intrarea-in-ue-a-militarilor-rusi-3910099″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Prim-ministrul leton, Andris Kulbergs, a criticat aspru opoziția față de interzicerea totală a intrării în UE a celor care participă la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în cadrul celui mai recent pachet de sancțiuni.
În cadrul unui interviu acordat publicației Politico, Andris Kulbergs a spus:
„Am înnebunit? Permitem acordarea de vize soldaților ruși, celor care ucid [ucraineni] pe câmpul de luptă”
Publicația subliniază că, în cadrul negocierilor legate de ultimul set de sancțiuni, Franța și Italia au respins ideea unei prohibiții complete a accesului pentru soldații ruși. Ei au argumentat că această chestiune trebuie tratată prin regulile UE privind vizele, nu prin măsuri sancționatorii. În paralel, statele din nord și est ale Europei au cerut măsuri restricțive mai riguroase.
În consecință, s-a stabilit un acord care stabilește cadrul legal și politic pentru a împiedica intrarea în UE a combatanților ruși implicați în conflict. Totuși, fiecare stat membru al UE a păstrat prerogativa de a decide în mod individual momentul în care interdicția va intra în vigoare.
„O decizie comună”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Kulbergs a exprimat și nemulțumiri față de hotărârea președintelui Consiliului European, António Costa, de a iniția un canal de dialog cu Kremlinul, susținând că această acțiune trebuie să reprezinte
„o decizie comună a tuturor țărilor”
.
El a descris orice încercare de a stabili contacte cu Moscova drept „un demers inutil”, susținând că nu există semne care să indice că liderul rus Vladimir Putin ar fi pregătit pentru negocieri și că discuțiile nu ar face decât să ofere Rusiei „timp să se regrupeze” și să-și pregătească „următoarea mișcare”.
Letonia a întrerupt legăturile cu Rusia, iar Kulbergs a adoptat o poziție fermă față de Moscova. Totuși, el a afirmat că
„trebuie să fim deschiși”
la restabilirea relațiilor, sub condiția ca Rusia să plătească despăgubiri Ucrainei și ca cei responsabili de crime de război să fie aduși în fața justiției. Ca exemplu a menționat Germania de după război.
„O izolăm oare pe Germania din cauza asta? Nu, este vorba de acceptarea vinovăției, acceptarea faptelor reprobabile, pedeapsa și răzbunarea”, a spus el.
Kulbergs a concluzionat că, după un armistițiu, „nesiguranța la frontieră nu va face decât să crească”, întrucât un val de migrație ar putea deveni o amenințare reală: sute de mii de soldați „distruși” s-ar întoarce de pe câmpul de luptă în căutarea unei vieți mai bune, în timp ce alți cetățeni ar fugi pe măsură ce economia de război a Moscovei s-ar prăbuși.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0