Nouă lege a salarizării: indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare eliminate

În cadrul eforturilor de reformă, o nouă inițiativă a fost lansată, Planul Național de Redresare și Reziliență fiind unul dintre angajamentele cheie ale României. Obiectivele principale ale acestei inițiative sunt creșterea echității salariale și îmbunătățirea transparenței, cu accent pe performanță. Potrivit surselor oficiale,

legea actuală

, care datează din 2017, a dus în timp la apariția unor diferențe considerabile de salarizare între diverse grupe de funcționari publici.

Citește șiUE și Ucraina accelerează împrumutul de 45 de miliarde de euro pentru Kiev, prevăzut pentru 2027

În acest an, similar anului precedent, salariile din sectorul bugetar au rămas constante, fiind menținute la același nivel prin adoptarea unei ordonanțe de urgență la sfârșitul lunii decembrie (2024 și 2025). Creșterea fondurilor destinate salariilor din sectorul bugetar, cunoscute sub numele de „anvelopa salarială” de către specialiștii în economie, a înregistrat o creștere de 40%, de la 118 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022 până la 164 de miliarde de lei la sfârșitul anului 2024, perioadă după care au fost aplicate înghețări.

Statul român a alocat aproximativ 30% din veniturile fiscale în 2023 și 32% în 2024 pentru remunerarea angajaților din sectorul public. Se evidențiază o dificultate în finanțarea acestor cheltuieli, având în vedere resursele actuale.

Printre cele mai semnificative aspecte ale noii legi privind salarizarea în sectorul bugetar se numără eliminarea indemnizației de hrană și a sporului de condiții vătămătoare. Aceste schimbări au fost incluse în noua lege a salarizării din sistemul bugetar, care a fost recent adoptată.

Reforma sistemului de salarizare prevede ca proporția dintre salariul minim și cel maxim să fie de 1:8, spre deosebire de raportul actual de 1:12. Această schimbare are drept scop diminuarea disparităților salariale și promovarea unei repartizări mai juste a remunerațiilor.

În plus, proiectul impune o restricție severă, potrivit căreia toate drepturile de salarizare vor fi atribuite numai în conformitate cu această lege. Excepțiile sunt prevăzute pentru anumite instituții, cum ar fi Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și ANRE. Orice alte beneficii stabilite prin acte normative vor fi considerate ineficace și nule.

Printre principalele elemente de inovație ale noii legi se numără o clasificare transparentă a posturilor în funcție de gradele salariale, determinate pe baza unei abordări unitare. Pentru calcularea salariilor se vor utiliza coeficienți care se vor înmulți cu o valoare de referință, care urmează să fie stabilită în fiecare an prin intermediul legii bugetului de stat. Această valoare de referință este prevăzută a fi de 4.325 lei la momentul intrării în vigoare a legii.

Viitorul sistem de salarizare prevede ca salariile de bază, soldele de funcție și indemnizațiile să fie stabilite prin multiplicarea unor parametri specifici, prevăzuți în anexele legislative, cu o valoare standard, care urmează să fie fixată în fiecare an prin actul normativ privind bugetul de stat. Valoarea de referință și poziționarea fiecărui post în cadrul grilei de salarizare vor constitui, în fapt, factorii determinanți ai nivelului remunerației în sectorul public.

În paralel, propunerea prevede o protecție pentru salariați: în cazul în care câștigurile obținute după implementarea noii formule sunt inferioare salariului minim brut pe țară, se va asigura automat salariul minim garantat în remunerare. Această abordare este consonantă cu reglementările europene referitoare la salariile minime rezonabile și urmărește să împiedice diminuarea veniturilor sub un nivel considerat acceptabil pentru a asigura un trai decent.

La nivelul fiecărei instituții, sporurile acordate vor reprezenta o valoare maximă de 20% din salariul de bază, cu anumite excepții, printre care orele lucrate suplimentar și activitățile desfășurate pe timpul nopții.

Au fost aduse modificări în ceea ce privește indemnizațiile și sporurile din sistemul bugetar. Unele dintre acestea urmează să fie menținute, în timp ce altele, precum indemnizația de hrană și sporul de condiții vătămătoare, vor fi eliminate.

Anumite creșteri salariale sunt prevăzute pentru activitățile de control financiar preventiv, care includ un spor de 10%, precum și pentru personalul care lucrează la proiectele finanțate din fonduri europene, unde sporurile pot ajunge până la 40%. Printre potențialii beneficiari ai acestor majorări se numără și anumite funcții publice de rang înalt, responsabile de gestionarea fondurilor externe.

Se preconizează că anumite avantaje, cum ar fi indemnizația de hrană și suplimentul salarial pentru posesorii de titlu doctoral, vor fi desființate, ultimul fiind planificat a fi înglobat în parametrii de remunerare a cadrelor didactice.

Reforma include o măsură esențială privind limitarea sporurilor, și anume, faptul că 20% din salariile de bază ale angajaților dintr-o instituție reprezintă plafonul maxim pentru suma sporurilor, primelor și indemnizațiilor. Trebuie remarcat că sporul de noapte și orele suplimentare constituie excepții de la această regulă, continuând să fie guvernate de normele legislative referitoare la muncă.

Potrivit proiectului, persoanelor cu dizabilități li se va acorda un supliment de 15% raportat la valoarea de referință, însă sporul pentru condiții nocive sau periculoase, care în prezent poate ajunge la 300 de lei brut, urmează să fie eliminat.

Potrivit autorităților, obiectivele noilor reglementări sunt reducerea inegalităților, stabilirea unei relații directe între venituri și performanță, precum și menținerea cheltuielilor pentru resursa umană la un nivel considerat sustenabil.

Lunar, vor fi oferite premii de performanță în funcție de rezultatele înregistrate, însă în cadrul unor limite bine stabilite. Astfel de prime nu vor putea depăși 30% din salariul de bază al fiecărui angajat, fiind destinate exclusiv unei anumite proporții dintre angajați. Procentul de angajați care vor beneficia de aceste prime va fi limitat.

Pentru sporirea gradului de transparență, Ministerul Muncii va primi în mod regulat informații de la instituțiile publice cu privire la veniturile din salarii ale angajaților lor, iar înerespectarea acestei cerințe va conduce la aplicarea unor sancțiuni.

Implementarea noii legi privind salarizarea în sectorul bugetar este programată să aibă loc până la 1 iulie 2027, moment în care aceasta va afecta toate categoriile de angajați din acest sector, extinzându-se inclusiv la nivelul administrației publice locale, unde urmează să fie adoptată o schemă unică de compensare.

Se consideră că această reformă este crucială pentru garantarea viabilității financiare pe durate lungi și pentru instituirea unui sistem de remunerare mai echilibrat și mai previzibil în sectorul public.

În cele de mai jos, sunt prezentate schimbările preconizate a fi implementate în raport cu categoriile de servicii publice oferite:

În cadrul noii legi a salarizării din sistemul bugetar, anumite beneficii financiare au fost eliminate. 1 reprezintă codul pentru domeniul „ÎNVĂŢĂMÂNT”, care face parte din această lege. Acest cod specifică domeniul educației.

Noua lege a salarizării din sistemul bugetar aduce modificări semnificative în ceea ce privește veniturile personalului din învățământ și cercetare.

• Pentru cadrele didactice, salariul de bază va crește, iar coeficienții au fost stabiliți conform ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2023.
• În acest context, salariul funcției de profesor debutant din învățământul preuniversitar va reprezenta 23% din indemnizația președintelui României.
• De asemenea, s-au păstrat proporțiile dintre funcțiile de conducere și celelalte funcții, precum și echivalența dintre funcția de profesor din învățământul universitar și funcția de medic specialist din unități clinice.
• Pentru învățământul universitar, procentul de majorare a salariului de bază acordat din veniturile proprii va fi redus de la 30% la 20%.
• În ceea ce privește funcția de secretar-șef universitate, aceasta a fost repoziționată pentru a respecta principiul ierarhizării funcțiilor și concluziile evaluării posturilor.
• În plus, partea variabilă a drepturilor salariale pentru această categorie de personal a fost elaborată ținând cont de necesitățile reformei și de asigurarea echității în sistemul public de salarizare.
• Au fost introduse noi prevederi, cum ar fi premiul pentru stimularea performanței, care înlocuiește gradația de merit și sporul de performanță academică.
• De asemenea, sporul de suprasolicitare neuropsihică a fost luat în calcul la determinarea coeficienților pentru funcțiile din învățământ.
• Pentru personalul din cercetare, proiectul de lege prevede creșteri ale salariilor de bază, având în vedere că această categorie de personal bugetar nu a beneficiat de majorări salariale adecvate.
• Au fost eliminate reglementările specifice personalului clerical care își desfășoară activitatea în țară, în cadrul cultelor religioase din România, recunoscute potrivit legii.
• Proiectul de lege prevede creșteri ale salariului de bază pentru toate funcțiile din sistemul de învățământ.
• Gradația de merit și sporul de performanță academică au fost înlocuite cu premiul pentru stimularea performanței prevăzut de noua lege.
• În proiectul de lege au fost păstrate funcțiile didactice auxiliare din Lege-cadru nr.153/2017, și nu cele introduse prin O.U.G. nr.128/2024, deoarece potrivit legii, se pot introduce funcții didactice auxiliare prin ordin comun al MEC și MMFTSS, iar funcțiile comune (cum sunt cele introduse prin O.U.G. nr.128/2024 ca funcții didactice auxiliare) se regăsesc în anexa Administrație. Acest principiu este aplicat pentru toate familiile ocupaționale.

În sectorul sănătății și asistenței sociale, au fost aduse modificări semnificative.

Reforma salarizării în sistemul bugetar propune schimbări semnificative pentru angajații din sănătate și asistență socială.
Noul sistem de salarizare pentru angajații din sănătate implică unificarea celor patru grile de salarizare existente într-o singură, cu coeficienți stabiliți prin ordin al ministrului sănătății, în funcție de categoriile de unități sanitare, subunități și secții, cu limite de variație de 10% peste și sub valoarea de bază.

• Criteriile de clasificare a specialităților și locurilor de muncă vor fi stabilite de Ministerul Sănătății și vor include factori de diferențiere a salariului de bază în funcție de volumul de activitate.
• Sporurile pentru condiții de muncă au fost ajustate astfel:
• – pentru continuitatea activității și gărzile efectuate, se propune un tarif orar cu 10% mai mare decât tariful orar standard;
• – un spor de până la 15% din salariul de bază pentru neonatologie, săli de naștere și laboratoare de analize medicale;
• Pentru condiții deosebit de periculoase, sunt prevăzute două niveluri de spor:
  • nivelul I: până la 40% din salariul de bază;
  • nivelul II: până la 50% din salariul de bază.
  • Pentru personalul din sănătate, proiectul de lege propune combinarea celor 4 grile de salarizare existente în prezent, într-una singură. Nivelul coeficienților se stabilește prin ordin al ministrului sănătății, în funcție de categoriile unitaților sanitare, subunităților sanitare și secțiilor din cadrul acestora, între limite: maximă coeficient majorat cu 10% și minimă coeficient diminuat cu 10%.
  • Au fost preluate propunerile Ministerului Sănătății privind acordarea sporurilor pentru personalul din sănătate. Sporurile pentru condiții de muncă au fost reduse la maxim 50% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent, astfel:
  •  – nivelul I: cuantumul sporului este de până la 40% din salariul de bază; iar pentru personalul nemedical/TESA din leprozerii, TBC, psihiatrie, boli infecțioase cuantumul sporului este de până la 20% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent,
  • – nivelul II: cuantumul sporului este de până la 50% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent.
  • – pentru condiții grele de muncă, un spor de până la 5% din salariul de bază, față de 15% cât este prevăzut în prezent,
  • – pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generatoare de radiaţii, un spor pentru condiţii periculoase de până la 10% din salariul de bază, față de până la 30% cât este în prezent
  • – eliminarea sporului de până la 10% din salariul de bază, față de 15% cât este prevăzut în prezent,  pentru unităţile sanitare cu specific deosebit, precum și a sporului de până la 15% din salariul de bază, pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc.
  • Pentru personalul din asistență socială, sporurile pentru condiții de muncă au fost reduse la maxim 40% din salariul de bază.

În cadrul noilor reglementări legislative, domeniul „CULTURĂ” suferă modificări esențiale. Se preconizează o restructurare majoră a sistemului de finanțare și organizare.

Schimbări semnificative se produc în ceea ce privește salariile și sporurile pentru angajații din domeniul culturii, odată cu intrarea în vigoare a noului proiect de lege.
Creșteri salariale considerabile vor fi implementate pentru această categorie de personal, care anterior nu a înregistrat același nivel de creștere a salariilor ca și alte sectoare din sistemul public.

• Condițiile și cuantumul sporurilor pentru angajații din cultură au fost standardizate pentru a se alinia cu celelalte sectoare bugetare.
• Sporul pentru condiții de muncă grele a fost ajustat la maximum 5% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiții, spre deosebire de limita anterioară de până la 15%.

Este vehiculat un anumit termen, și anume 4, în legătură cu un concept denumit „DIPLOMAȚIE”.

„DIPLOMAȚIE”

reprezintă un anumit termen asociat numărului 4.

Schimbări semnificative se produc în ceea ce privește veniturile celor care lucrează în domeniul diplomatic, odată cu aprobarea noului proiect, care prevede creșteri ale salariilor de bază pentru acest personal.

• În urma unei analize detaliate, au fost descoperite o serie de beneficii oferite personalului diplomatic care nu erau incluse în legea salarizării și care au fost ulterior eliminate din proiect.
• Printre drepturile eliminate se numără indemnizația pentru cifrul de stat, care a fost în schimb considerată la calcularea coeficienților pentru diferitele funcții din cadrul diplomației.
• Personalul din diplomație va beneficia, prin noul proiect, de creșteri ale salariilor de bază.

În urma deciziilor recente, Curtea Constituțională și sectorul justiției sunt din nou în centrul atenției. 5 reprezintă un număr cheie în acest context.

Modul de calcul al salariilor pentru angajații din justiție a suferit modificări, astfel că Legea cadru nr.153/2017 a schimbat baza de calcul pentru aceste venituri.
În prezent, personalul din justiție primește salarii de bază și indemnizații de încadrare mai mari decât cele stipulate anterior.

• În urma reevaluării, coeficienții de salarizare propuși au fost ajustați pentru a respecta principiul ierarhizării, garantând că nici un salariu de bază sau indemnizație de încadrare nu depășește salariul Președintelui României.
• Au fost desființate anumite sporuri, printre care sporul pentru păstrarea confidențialității de până la 5% și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%.
• Motivul acestei decizii a fost acela că confidențialitatea este o cerință inerentă funcțiilor din justiție, astfel că acordarea unui spor pentru aceasta nu era justificată, fiind o obligație comună tuturor categoriilor de personal.
• De asemenea, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost înlăturat pentru toate categoriile de personal bugetar.
• Personalul din justiție beneficiază în prezent de salarii de bază/indemnizații de încadrare în plată mai mari decât cele prevăzute de lege, ca urmare a aplicării modului de calcul prevăzut de legislația anterioară Legii cadru nr.153/2017.
• confidentialitatea este o obligație inerentă funcției deținute, sporul fiind acordat exclusiv personalului din justiție, deși această obligație se aplică tuturor categoriilor de personal.

Se preconizează modificări în ceea ce priveşte remunerarea angajaţilor din cadrul entităţilor publice, aflate direct sub finanţarea proprie, care sunt subordonate, se află sub autoritatea sau coordonarea Guvernului, a ministerelor şi a altor organisme specializate ale administraţiei publice, atât la nivel central, cât şi local, inclusiv cele aflate sub coordonarea prim-ministrului şi sub controlul Parlamentului.

Schimbări semnificative au fost aduse în ceea ce privește salarizarea personalului din sistemul bugetar, după cum urmează:

• Structura anexei care reglementează salarizarea acestei categorii de personal rămâne similară cu cea din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind organizată pe două niveluri distincte.
• Primul nivel include salariile de bază ale personalului care lucrează în cadrul autorităților și instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, aflate subordonate Guvernului, ministerelor și altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și celor aflate sub coordonarea prim-ministrului sau sub controlul Parlamentului.
• Al doilea nivel se referă la salariile de bază ale personalului care lucrează în instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate subordonate organelor de specialitate ale administrației publice locale.
• O nouă abordare a fost introdusă, potrivit căreia salariile de bază pentru funcțiile de execuție sunt stabilite la gradația 0, în contrast cu prevederile actuale care includ vechimea în muncă la nivel maxim.
• În ceea ce privește sporurile acordate personalului din instituțiile/autoritățile finanțate din venituri proprii, acestea au fost aliniate în ceea ce privește condițiile de acordare și cuantumul lor, cu cele acordate pentru celelalte familii bugetare, sporul pentru condiții grele de muncă fiind redus la până la 5% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile respective de muncă, față de până la 15% cât este în prezent.

În cadrul noilor reglementări legislative privind remunerarea în sectorul public, anumite beneficii financiare au fost suprimat. Legea noua privind salarizarea în sistemul bugetar a fost adoptată. Modificările legislative au repercusiuni directe asupra indemnizației de hrană și a sporului pentru condiții vătămătoare, care au fost eliminate.

Reforma salarizării în sistemul bugetar a fost structurată pe două niveluri distincte pentru administrația publică centrală.
Acestea sunt:

• Nivelul I include autoritățile și instituțiile publice aflate subordonate și în coordonarea ministerelor, precum și celelalte entități care sunt ordonatori principali de credite.
• Nivelul II este reprezentat de ministere, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-Ministrului, Președinția României și Parlamentul României.

Proiectul de lege a eliminat majorarea pentru complexitatea muncii acordată anumitor categorii de personal bugetar, aceasta fiind deja inclusă în noii coeficienți de salarizare.
În ceea ce privește administrația publică locală, au fost create cinci grile de salarizare, diferențiate în funcție de numărul de locuitori:

• o grilă pentru Primăria Municipiului București, stabilită la nivelul administrației publice centrale Nivelul I;
• o grilă pentru unitățile administrativ-teritoriale (U.A.T.) cu peste 200.000 de locuitori și sectoarele Municipiului București;
• o grilă pentru U.A.T. cu populația cuprinsă între 50.000 și 200.000 de locuitori;
• o grilă pentru U.A.T. cu populația între 10.000 și 50.000 de locuitori;
• o grilă pentru U.A.T. cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
•  Referitor la sporurile de care beneficiază personalul din cultură, acestea sunt aliniate în ceea ce privește condițiile de acordate și cuantumul lor, cu cele acordate pentru celelalte familii bugetare, sporul pentru condiţii grele de muncă a fost redus la până la 5% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile respective de muncă, față de până la 15% cât este în prezent.
• Proiectul de lege prevede două niveluri de salarizare pentru administrația publică centrală:
• Nivelul I –autoritățile și instituțiile publice subordonate și în coordonarea ministerelor și celelalte autorități și instituții publice care sunt ordonatori principali de credite din administrația publică centrală
• Nivelul II – ministere, SGG, Cancelaria Prim-Ministrului, Președinția României și Parlamentul României
• Majorarea pentru complexitatea muncii acordată unor categorii de personal bugetar din această anexă a fost eliminată, fiind luată în calcul la stabilirea noilor coeficienți de salarizare.
• Pentru personalul din cadrul administrației publice locale, au fost elaborate 5 grile de salarizare, în funcție de numărul de locuitori, respectiv:
• A fost introdusă o grilă de salarizare specifică personalului de specialitate în domeniul tehnologia informației, comunicații, securitate și apărare cibernetică din instituţiile şi autorităţile administrației publice. 

De asemenea, a fost introdusă o grilă de salarizare specifică pentru personalul de specialitate din domeniul tehnologiei informației, comunicații, securitate și apărare cibernetică din cadrul instituțiilor și autorităților administrației publice.

Pentru a consulta întregul proiect de lege referitor la remunerarea personalului finanțat din fonduri publice, documentul complet este disponibil mai jos: