Conform informațiilor furnizate de Autoritatea Națională pentru Cercetare, în anul 2024 România a alocat 0,46% din PIB pentru activități de cercetare și dezvoltare, în contrast cu media europeană de 2,24%.
European Research Area Act (ERA Act) reprezintă o inițiativă recentă care vizează consolidarea Spațiului European de Cercetare, îmbunătățirea condițiilor profesionale ale cercetătorilor și sporirea investițiilor în acest domeniu.
În sectorul cercetării, România alocă resurse cu de aproape cinci ori mai puțin față de media europeană.
Citește șiRăzvan Nicolescu, expert și fost ministru al Energiei, îl contrazice pe Bogdan Aurescu: ”Zona Neptun Deep nu a făcut niciodată obiectul vreunei dispute cu un alt stat”
Conform informațiilor furnizate de Autoritatea Națională pentru Cercetare, proporția cheltuielilor destinate cercetării și dezvoltării în România a diminuat de la 0,52% din PIB în 2023 la 0,46% în 2024.
În contrast, media de investiții a Uniunii Europene a ajuns la 2,24% din PIB, subliniind diferența majoră dintre România și restul statelor membre.
Discrepanțele se evidențiază cu mai multă intensitate în ceea ce privește alocările bugetare de stat.
În anul 2025, România a estimat pentru cercetare și dezvoltare un echivalent de 18,8 euro pe cetățean, în timp ce media europeană a atins 288,9 euro pe cetățean.
În consecință, bugetul alocat pe cetățean în România a fost peste 15 ori sub media UE.
Conform informațiilor provenite din Eurostat, menționate de instituție, România a reprezentat singurul stat membru în care indicatorul respectiv a înregistrat o scădere în intervalul 2015–2025.
În această perioadă, alocarea a scăzut de la 20,8 euro la 18,8 euro pe locuitor, indicând o reducere de 9,6%. În ceea ce privește Uniunea Europeană, indicatorul a înregistrat o creștere de 57,7%.
Autoritatea Națională pentru Cercetare subliniază că valorile menționate corespund sumelor stabilite în bugetele publice, și nu cheltuielile efectiv efectuate.
Comisia Europeană elaborează Actul ERA. Scopul: alocarea a 3% din PIB în investiții.
Comisia Europeană se ocupă de elaborarea unei noi propuneri legislative, menită să întărească Spațiul European de Cercetare și să minimizeze diviziunile dintre sistemele naționale.
ERA Act ar putea aduce angajamente mai bine definite în ceea ce privește finanțarea activităților de cercetare, coordonarea politicilor la nivel național și european, precum și optimizarea condițiilor de lucru pentru cadrele științifice.
În cadrul dezbaterilor europene, un obiectiv esențial constă în majorarea investițiilor în cercetare și dezvoltare, pentru a ajunge la cel puțin 3% din PIB.
În data de 10 martie, Parlamentul European a ratificat acest obiectiv printr-o rezoluție, înregistrând 399 voturi pro, 78 împotrivă și 69 abțineri.
Eurodeputații au cerut realizarea scopului la nivelul Uniunii până în 2030, însoțit de obiective naționale și acțiuni pentru întărirea finanțării publice.
Parlamentul European a solicitat asigurarea libertății științifice a cercetării, stabilind norme minime privind drepturile cercetătorilor, etica, integritatea și autonomia instituțională.
Ținta de 3% nu constituie, în acest moment, o obligație individuală care ar fi fost deja impusă României, conform Actului ERA. Caracterul eventualelor angajamente naționale va fi clarificat prin propunerea legislativă și prin negocierile europene.
Cercetătorii pot beneficia de condiții de muncă îmbunătățite și de mobilitate sporită.
În afară de sprijin financiar, inițiativa Europeană vizează diminuarea barierelor ce afectează parcursul științific.
Printre obiective se înscrie îmbunătățirea mobilității cercetătorilor între țări și instituții, validarea competențelor profesionale, modernizarea infrastructurilor și consolidarea parteneriatelor internaționale.
Comisia Europeană urmărește să stimuleze știința deschisă, iar în același timp să garanteze libertatea academică, integritatea cercetării și egalitatea de șanse.
Interesul pentru reformă a fost evidențiat în consultarea publică finalizată la 23 ianuarie 2026.
Conform Autorității Naționale pentru Cercetare, Comisia a înregistrat 735 de contribuții și 117 documente de poziție, care au provenit din toate cele 27 state membre ale UE, din 8 țări asociate programului Orizont Europa și din alte 15 state.
Instituțiile academice și de cercetare au constituat 45% din totalul participanților.
Instituțiile de cercetare din România semnalează o scădere a finanțării.
În cadrul ajustării bugetare din octombrie, s-au subliniat și dificultățile financiare.
Reprezentanții instituțiilor au semnalat că reducerea bugetului ar putea perturba plata activităților deja desfășurate, menținerea proiectelor și posibilitatea de a conserva personalul specializat.
Autoritatea Națională pentru Cercetare afirmă că stabilitatea financiară este crucială pentru desfășurarea proiectelor pe termen lung și pentru implicarea instituțiilor românești în programele internaționale.
În același timp, rapoartele europene înregistrează îmbunătățiri în activitatea României privind carierelor științifice, integritatea cercetării și colaborarea internațională.
Printre măsurile enumerate se numără implementarea Legii nr. 25/2023 referitoare la Statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, revizuirea codurilor de etică și implicarea în rețele europene, cum ar fi ELI-NP și DANUBIUS-ERIC.
Ce efecte ar putea avea noua lege europeană asupra României?
Prin adoptarea ERA Act, statele membre ar putea fi încurajate să stabilească scopuri mai bine definite în ceea ce privește finanțarea cercetării și să furnizeze rapoarte mai structurale despre progresul obținut.
În contextul României, o astfel de transformare ar putea implica elaborarea unui program realist de creștere a bugetului și optimizarea condițiilor de funcționare ale universităților și a institutelor de cercetare.
În același timp, o implicare mai intensă în Spațiul European de Cercetare ar putea simplifica obținerea de la infrastructuri comune, inițiative transnaționale și șanse profesionale pentru cercetători.
Beneficiile vor fi influențate, însă, de resursele disponibile și de măsurile adoptate la nivel național.
Conform Autorității Naționale pentru Cercetare, Comisia Europeană are în plan să aducă la discuție propunerea ERA Act în 2026.
În primele zile ale lunii noiembrie, inițiativa se afla încă în faza de pregătire, iar detaliile concrete nu erau încă definite definitiv.
După ce proiectul a fost prezentat, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în negocieri pentru a stabili forma finală a legislației.
COMENTARII / 0