Lucrurile nu merg deloc bine în justiția din România, iar dacă noi, românii, știam asta de multă vreme, acum o transmit direct și judecătorii de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg. Ce se poate întâmpla însă mai departe?
În săptămâna precedentă, aceștia au emis o hotărâre în care afirmă că modul românesc de a interpreta prescripția dosarelor contravine normelor europene. Această interpretare, deținută de Înalta Curte de Casație și Justiție sub conducerea lui Lia Savonea, a fost transmisă obligatoriu tuturor instanțelor din România.
„Înalta Curte a participat la instaurarea unei situații lipsite de securitate juridică, impunând celorlalte instanțe române cu încălcarea dreptului Uniunii să adopte o interpretare a dreptului național vădit incompatibil cu cerințele care decurg din Hotărârea Lin 1 (prima decizie luată de curtea europeană pe această speță a fost în 2023, dar Înalta Curte din România nu a ținut seama de ea)”, se arată în motivarea Curții de Justiție a UE.
Citește șiCNN: Nicolás Maduro și soția sa ar putea fi inculpați pentru presupusa torturare a unor cetățeni americani
Care este motivul pentru care acest lucru este semnificativ?
De la anul 2022, s-au închis mii de dosare penale legate de corupție și fraudă, datorită aplicării prescripției și a unei interpretări penale mai avantajoase, iar suma totală a daunelor cauzate ajunge la aproape 200 de milioane de euro.
Există posibilitatea de a interveni asupra dosarelor care au ajuns la termenul de prescripție?
Potrivit G4Media, o posibilă soluție ar fi ca procurorii implicați în acele dosare să depună recursuri la casație, în 30 de zile de la data de publicare a hotărârii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Motivul este că instanțele judecătorești au ordonat incorect încetarea procedurii penale. Întrebarea rămâne dacă liderii curenți ai parchetelor vor accepta să inițieze aceste demersuri, având în vedere că președintele i-a lăudat recent și a afirmat că
„e mulțumit spre foarte mulțumit de activitatea parchetelor”
(nu se știe exact la ce se referă).
Aflată cu musca pe căciulă, Înalta Curte a răspuns rapid că „a aplicat întotdeauna dreptul european”, în timp ce președintele României, întrebat dacă instanța supremă ar trebui să-și asume vina pentru încălcarea dreptului european, a arătat către… Parlament. În opinia sa, Parlamentul ar fi trebuit să corecteze legislația, în concordanță cu deciziile curții europene. Asta deși Curtea de Justiție a UE vorbește în hotărâre explicit despre Înalta Curte.
În ciuda altor aspecte, președintele a afirmat că hotărârea Curții de Justiție a UE este obligatorie și va fi respectată în România.
„Dreptul nu este o știință exactă. CJUE a avut o opinie, ÎCCJ a avut o altă opinie”
Nicușor Dan a adăugat, în încercarea de a diminua vina Livia Savonea.
Este esențial să nu uităm cine este Lia Savonea
Totuși, nu putem susține că am sosit dintr-un alt loc, din spațiu, și că nu am informații despre justiția românească. Un film documentar intitulat Recorder, realizat la sfârșitul anului precedent, a evidențiat existența unui sistem real în justiție, condus de Lia Savonea, care are ca obiectiv să amâne mari dosare de corupție până la momentul în care acestea se prescriu.
Opoziția nu trebuie să fie uitată în legătură cu aceleiași curți la reforma pensiilor magistraților.
În contextul reformei judiciară, aceasta a primit apreciere din partea Comisia Europeană, conform ultimului raport privind statul de drept. Lia Savonea a susținut că majorarea vârstei de pensionare ar putea afecta independența judecătorilor, o acuzație care nu a fost confirmată de autorii raportului din Bruxelles.
Abonează-te
Rațiunea, înapoi!
Acest articol oferă o perspectivă asupra celor mai semnificative evenimente politice, naționale și internaționale, prin intermediul analizelor echilibrate create de jurnalistul Gabriel Bejan.
Rațiunea, înapoi!
Înscrie-te
Felicitări! Ai devenit abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Verifică înscrierea prin e-mail.
Click pe legătura din email pentru a primi edițiile.
COMENTARII / 0