Vicepremierul Oana Gheorghiu a lansat o avertizare privind practicile din cadrul companiilor de stat, printr-o postare pe platforma de socializare Facebook.
În spatele unei aparente reforme, mecanismul ocult de funcționare al instituțiilor statului este unul care împovărează cetățenii cu pierderi financiare uriașe, totul sub masca unor schimbări care nu se produc niciodată cu adevărat.
„Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă”
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
este expresia care descrie realitatea din spatele instituțiilor statului, potrivit spuselor oficialului guvernamental, Oana Gheorghiu, care a adus în atenție mecanismele prin care acestea mimează reforma.
Oana Gheorghiu explică motivul pentru care se luptă pentru reformarea companiilor de stat: fiecare resursă financiară risipită într-una dintre acestea care nu funcționează corespunzător înseamnă că un leu nu ajunge să fie alocat pentru spitale, școli, drumuri și pensii.
Într-o postare, aceasta subliniază că patrimoniul public — care include terenuri, clădiri și platforme industriale deținute în numele colectivității — nu este proprietatea unui anumit guvern sau partid politic, ci a fiecărui român.
„De ce luptăm pentru reforma companiilor de stat? Pentru că fiecare leu irosit într-o companie de stat care nu funcționează este un leu care nu ajunge la spitale, la școli, la drumuri, la pensii”
Avuția publică — terenurile, clădirile, platformele industriale deținute în numele nostru al tuturor — nu aparține unui guvern sau unui partid. Aparține fiecărui român.
AAAS a prezentat patru strategii de reorganizare în luna martie a anului 2026, care au fost examinate de către vicepremier. Concluziile acestui studiu au scos în evidență o lipsă de implicare a administrației, după cum afirmă Oana Gheorghiu, vicepremierul țării.
Rezultatele analizei Oanei Gheorghiu au arătat că patru planuri de restructurare aprobate de AAAS în martie 2026 constituie o dovadă a indolenței administrative, potrivit declarațiilor vicepremierului.
Situația descrisă de Oana Gheorghiu reprezintă un exemplu de „Copy-paste: patru companii, un singur document”, unde patru entități prezintă un plan identic, în ciuda realităților diferite cu care se confruntă.
Oana Gheorghiu, vicepremier, subliniază că secțiunile referitoare la măsuri din patru planuri sunt identice ca text, fiind vorba despre același conținut, aceleași formulări și aceeași structură. Acest document standardizat a fost implementat fără discriminare pentru entități cu caracteristici complet distincte, printre care o companie ce se ocupă de comercializarea spațiilor în Alexandria, alta responsabilă cu administrarea activelor radioactive în Ilfov și una care deține terenuri evaluate la 83 de milioane de lei în apropierea Craiovei.
„Un singur plan copiat de patru ori, indiferent de context și specificități”
, remarcă Oana Gheorghiu.
AAAS a fost criticată pentru lipsa de implicare activă în calitate de acționar majoritar, potrivit evaluării oficiale.
Analiza a arătat că planurile prezentate nu includ nicio strategie proactivă din partea Autorității:
„Nicio convocare a Adunării Generale a Acționarilor pentru restructurare forțată. Nicio înlocuire de management. Nicio acțiune în instanță declanșată de acționarul majoritar.”
Acestea sunt principalele constatări.
Oana Gheorghiu, în calitatea sa de vicepremier, prezintă situații concrete care evidențiază ineficiența administrativă.
Ea se referă la anumite companii de stat unde planurile identice sunt implementate în ciuda realităților locale diferite.
Rezultatele acestor acțiuni sunt pierderi financiare semnificative, estimate în zeci de milioane, și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice.
„șmecherie” pe banii publici
este o expresie care reflectă această stare de lucruri.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a numit acest fenomen drept „fabrica de copy-paste”.
Radioactiv Mineral Măgurele înregistrează pierderi financiare semnificative, de ordinul a 3,9 milioane lei, având un obiect de activitate care, în realitate, este fizic imposibil de exercitat în condițiile actuale. În ciuda acestui fapt, nu a fost demarată procedura de lichidare de către AAAS. Mai mult, planul prevede obținerea unui profit anual de 490.000 lei, începând cu anul 2026, o proiecție considerată de-a dreptul fantezistă.
Active Conexe SA (denumită anterior platforma Ford Craiova) prezintă o situație în care 42% din imobilele estimate la valoarea de 100 de milioane de lei generează exclusiv cheltuieli, fără a aduce venituri.
„AAAS nu a stabilit un termen pentru valorificarea acestora”
,
în timp ce strategia propusă prevede, într-o manieră imposibil de verificat, o creștere a profitului de două ori pe parcursul a patru ani consecutivi.
Arcadia 2000 are bunuri imobilizate de mult timp în localitățile Arad și Botoșani, însă nu a existat nicio acțiune din partea AAAS pentru a rezolva această situație blocată.
Oana Gheorghiu a remarcat o altă situație anormală, și anume existența unor echipe de conducere costisitoare pentru firme care au devenit inactive din punct de vedere productiv. În prezent, trei din cele patru companii își obțin veniturile în principal din chirii, însă acestea au înregistrat pierderi financiare considerabile și se confruntă cu numeroase litigii pe termen lung.
Vicepremierul relatează că toate entitățile menționate suportă cheltuieli pentru remunerarea membrilor din consiliile de administrație și a directorilor, responsabili de gestionarea unui număr redus de salariați, și anume doar câțiva angajați, printre care 2 cu normă parțială la Arcadia 2000 SA, 4 la Comalex SA și 9 la Active Conexe SA.
În continuare, acesta subliniază că o parte semnificativă a veniturilor obținute din închirierea imobilelor este alocată pentru achitarea sumelor prevăzute în contractele de mandat.
Potrivit acesteia, proiecțiile financiare prezentate sunt complet lipsite de legătură cu realitatea economică actuală Oana Gheorghiu subliniază această discrepanță.
Planurile financiare ale unor companii de stat ridică semne de întrebare, deoarece o entitate cu pierderi curente de 196.000 lei și venituri în scădere prognoază un profit de 490.000 lei în anul următor, fără a prezenta măsuri structurale clare care să justifice această schimbare de tendință. Între timp, o altă companie își propune să acopere pierderi cumulate de 529.000 lei prin profituri anuale de 46.000-98.000 lei, pe o perioadă de opt ani, fără a lua în considerare marjele de eroare, alternativele sau sancțiunile în cazul în care proiecțiile nu se realizează.
Conform declarațiilor lui Oana Gheorghiu, documentele oficiale prezintă date neverosimile, care nu suportă o analiză de bază.
Reforma guvernanței corporative asumată de România prin PNRR este, se pare, neglijată, conform declarațiilor vicepremierului.
Oana Gheorghiu semnalează numirea unor membri temporari cu conexiuni politice în consiliile de administrație, situație în care numeroși dintre aceștia ocupă funcții publice în număr superior celui permis de lege. Spre exemplu, la Active Conexe SA, a fost constituit un consiliu format din 5 membri, în condițiile în care legislația în vigoare stipula un număr de doar 3 membri.
38,4 milioane de lei reprezintă pierderile agregate înregistrate de cele patru entități, în timp ce activele publice, evaluate la 100 de milioane de lei, se dovedesc a fi mai degrabă o povară financiară decât o sursă de venituri.
Oana Gheorghiu finalizează mesajul său cu o solicitare de transparență și de informare a publicului, fiind de părere că prezentarea acestor informații constituie unica soluție pentru o transformare efectivă.
Oana Gheorghiu subliniază că schimbarea nu se produce de la sine, ci atunci când un număr suficient de mare de persoane devine conștient de modul în care sunt gestionate fondurile și bunurile lor, refuzând să accepte această stare de fapt.
Mesajul său se încheie cu o declarație care exercită o anumită presiune asupra clasei politice în ansamblu:
„Minciunile, templateurile copiate, inacțiunea instituțională, funcționează doar în întuneric.”
Mesajul Oanei Gheorghiu a fost publicat și conține următoarele afirmații:
un fenomen îngrijorător a fost observat în cadrul companiilor de stat,
unde planuri identice au fost implementate în ciuda realităților diferite,
generând pierderi de zeci de milioane și acuzații de „șmecherie” pe banii publici.
„fabrica de copy-paste”
este termenul folosit de Oana Gheorghiu pentru a descrie această situație.
COMENTARII / 0