În cadrul audierilor parlamentare de marți, Oana Țoiu, propusă pentru funcția de ministru de Externe în Guvernul condus de premierul Siegfried Mureșan, a obținut un aviz favorabil. În votul final, ea a înregistrat 29 de susținători și 23 de opoziție, exprimându-se „pentru” și „împotrivă” respectiv.
Oana Țoiu a declarat, după ce a participat la o audiere în cadrul Comisiei pentru Politică Externă, însoțită de Comisiile pentru Afaceri Europene și pentru Românii de Pretutindeni, că rezultatul constituie un
„semn de încredere”
Citește șiFără Executiv „vom fi sancționați cu toții”. Kelemen Hunor speră la „surprize” la votul pentru guvernul Mureșan
.
„Pentru timpul acordat, am terminat audierea în Comisia pentru Politică Externă, împreună cu Comisiile pentru Afacere Europene și pentru Românii de Pretutindeni. Într-adevăr, votul majoritar și avizul favorabil este un semn de încredere, dar aș trata asta ca un semn de încredere în politică externă a României, în munca extraordinară pe care o fac diplomații României și mai ales în dreptul meu, ca nivel de așteptări”, a declarat Oana Țoiu.
Ea a exprimat mai multe puncte de vedere privind adoptarea Legii Salarizării Unitare, subliniind că aceasta trebuie să asigure fonduri adecvate pentru diplomații români.
„Lucrul principal pe care vreau să-l spun este că acest vot astăzi în Comisie, cât și importanța din ce în ce mai mare pe care o acordă Parlamentul Politice Externe, chiar dacă asta uneori se transformă în conflicte politice, ar trebui să se transfere și în votul pe care îl așteptăm de la Parlament pentru Legea Salarizării Unitare, care să acorde resurse demne potrivite și diplomațiilor români, atât în serviciu exterior, cât și aici, în București”, a spus Țoiu.
Țoiu: Diplomații conduc negocieri semnificative pentru România
Oana Țoiu a menționat în fața reporterilor că diplomații români se implică în negocieri și acorduri ce generează un impact major asupra României.
Ea a menționat ca exemplu discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, afirmând că în urma negocierilor bilaterale, România ar putea primi înapoi aproximativ 60 de miliarde de euro.
„Vă reamintesc că aceste echipe au pe mână negocieri esențiale pentru România. De exemplu, în interiorul negocierilor pentru cadrul financiar multianual, coordonate tehnic de echipa din Ministerul Afacelor Externe, vorbim de aproximativ 60 de miliarde potențiale în dreptul României în negocierile bilaterale. Anul acesta, de exemplu, au fost finalizate 40 de acorduri bilaterale cu alte țări cu aportul diplomaților din Ministerul Afacerilor Externe, fie că vorbim de acorduri în domeniul muncii”, a declarat ea.
Potrivit acesteia, „România are cea mai mare proporție a cetățenilor europeni care lucrează în altă țară a Uniunii Europene decât cea în care s-au născut și e foarte important să avem aceste acorduri în domeniul diplomației culturale, economic, energie, evident, apărare și securitate, alături, desigur, de Ministerele de linie.
Oana Țoiu a afirmat că Ministerul de Externe trebuie să mențină cooperarea cu Guvernul și Președinția.
Aceasta a exprimat apreciere pentru activitatea Ministerului Afacerilor Externe din ultimul an, subliniind că a reușit să coordoneze ministere cu portofolii diferite.
„Este, de asemenea, și un semn, dincolo de dezbaterea publică, a faptului că Ministerul Afacerilor Externe, a reușit în ultimul an de zile, chiar în mijlocul tuturor furtunilor, să poată să coordoneze ministere cu portofolii diferite, ale diferitelor partide politice, cât și o bună relație între Guvernul României și administrația prezidențială, pentru că, evident, și când vorbim de negocierea în cadrul MFF și securitate și apărare, acest lucru este absolut esențial”, a afirmat ea.
În legătură cu decizia finală a Guvernului Mureșan, programată pentru miercuri, Oana Țoiu a afirmat că concluzia comisiei nu poate fi transferată automat la votul plen.
„Dacă acest aviz favorabil din Comisie se va transfera în votul în Parlament, evident nu pot să mă pronunț acum, dar fiindcă n-au fost toți deputații și senatorii prezenți la muncă astăzi, s-ar putea să arate destul de diferit componența politică a prezenței în plen în momentul votului final”, a declarat Oana Țoiu.
Oana Țoiu susține că România trebuie să-și urmărească propriul interes național.
Oana Țoiu a adăugat că, în timpul audierii, dezbaterea s-a axat și pe direcția pe care ar trebui să o adopte politica externă a României.
Ea a discutat despre poziția națiunii în cadrul UE și NATO, precum și despre legăturile cu statele din regiuni diferite.
„Dar repet, discuția pe care am avut-o în ultima oră în Comisia pentru Politikă Externă a fost despre o diplomație de care România are nevoie, una în care România stă cu spatele drept în orice negociere și urmărește interesul național, pentru că ne-am câștigat asta nu doar în 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, pe care îi vom celebra anul viitor, un sfert de secol de parteneriat strategic. Iată și în interiorul NATO suntem nu doar beneficiari ai securității colective, ci și furnizori din ce în ce mai puternici de apărare. Dar în relațiile noastre și cu celelalte țări și continente, evident vorbim de niște relații calde, bune”, a spus ea.
Acest eveniment a fost prezentat ca exemplu al relațiilor cu statele din Orientul Mijlociu.
„S-a văzut și în relațiile cu Orientul Mijlociu când am avut nevoie, în mijlocul crizărilor de acolo, să putem să ne susținem cetățenii”.
Oana Țoiu a declarat.
Legăturile cu Republica Moldova și proiectele energetice se situează printre principalele priorități.
În audieră, un alt aspect analizat a fost legat de relațiile de vecinătate ale României. Oana Țoiu a discutat inițiativele de conectivitate cu Republica Moldova.
„Am discutat destul de mult în Comisia și despre relațiile de vecinătate. De ce? Pentru că România a reușit în ultimul an de zile un progres remarcabil, în special în conectivitate. Vorbim de primul pod construit cu Republica Moldova după 60 de ani, vorbim de conectarea sistemului nostru energetic cu cel al vecinilor noștri, ceva ce ne asigură și nouă și lor acces la sursele de energie și de producție”, a declarat ea.
Ministra interimară de Externe a declarat că inițiativele energetice de importanță strategică din României ar putea întări statutul națiunii ca furnizor de energie.
„Vorbim de poziționarea României ca pol de furnizor de energie, nu doar acasă, ci și în momentul în care sunt finalizate proiectele strategice, refacerea reactorului 1 de la Cernavodă, o construcție a reactorului 3 și 4, proiectul Neptun Deep, care din 2027 o să întărească rolul României ca producător principal de gaze din Uniunea Europeană. Toate aceste lucruri sunt în acest moment esențial să fie continuate, indiferent de componența politică a viitorului guvern”, a spus Oana Țoiu.
COMENTARII / 0