România susține un buget european ambițios pentru perioada 2028-2034 și cere ca viitoarele fonduri ale Uniunii Europene să sprijine atât reducerea diferențelor de dezvoltare, cât și competitivitatea și securitatea, anunță Ministrul de Externe, Oana Țoiu.
România își stabilește direcțiile principale pentru alocarea fondurilor UE.
Oana Țoiu a participat vineri, 11 septembrie, la o reuniune de lucru cu șefii misiunilor diplomatice ale statelor membre UE acreditate în România. Evenimentul a fost organizat de Ambasada Irlandei, în contextul președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene.
Citește șiPeste 290 de candidaturi pentru Platforma de dialog strategic pentru economie. MEDAT începe selecția organizațiilor
Unul dintre temele centrale a fost viitorul Cadru Financiar Multianual al UE pentru 2028-2034. Ministrul a declarat că România își dorește să continue să fie un partener constructiv în negocieri și să susțină un buget ambițios, atât în termeni de volum, cât și de obiective.
Bucureștiul afirmă că investițiile realizate în cadrul Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune sunt cruciale pentru a menține scăderea disparităților de dezvoltare între statele membre. În același timp, România dorește să faciliteze accesul companiilor românești, inclusiv IMM-urilor, la instrumentele europene concepute pentru sporirea competitivității.
Oana Țoiu a fost prezentă la întâlnirea de lucru cu ambasadorii statelor membre ale UE care sunt acreditați în București. Sursa fotografiei: Facebook/Oana Țoiu
Mai mult de 70% din volumul comerțului național român se referă la Piața Unică.
Un argument esențial adus de ministru subliniază conexiunea profundă dintre economia națională și Piața Unică Europeană. Conform informațiilor furnizate de Oana Țoiu, în anul 2026, peste 70% din importurile și exporturile României vor fi asociate cu Piața Unică Europeană.
România vede investițiile în infrastructura de transport și conectivitate ca fiind o prioritate strategică. Printre inițiativele enumerate se găsesc autostrăzi, poduri, rețele feroviare și fluviale, puncte de trecere a frontierei, legături energetice și cabluri de date. Prioritatea principală se concentrează pe legarea României cu statele din vecinătatea estică și cu țările candidate pentru aderarea la UE.
Marea Neagră se află pe agenda securității.
În cadrul discuțiilor s-a abordat și securitatea europeană, având în vedere evoluțiile din regiune. Oana Țoiu a susținut întărirea acțiunii UE în domeniul securității și apărării, precum și includerea acestor priorități în viitoarele finanțări europene. De asemenea, ministrul a cerut creșterea cooperării în regiunea Mării Negre.
În acest context, România și Bulgaria propun operaționalizarea unui Hub de securitate maritimă, destinat consolidării capacității de analiză și răspuns la amenințările hibride din regiune. România leagă securitatea Mării Negre și de comerțul cu cereale, atât prin rolul său de principal producător de cereale din UE, cât și prin importanța regiunii pentru tranzitul logistic.
România sprijină extinderea Uniunii.
Extinderea Uniunii Europene și progresul integrării statelor candidate din est și din Balcanii de Vest au fost subiecte abordate. În cadrul prezentării, Oana Țoiu a evidențiat contribuția României la Președinția-în-exercițiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est și la Inițiativa Central-Europene.
Bucureștiul susține o accelerare a integrării europene a statelor candidate și promovează dezvoltarea conectivității și rezilienței regionale. În contextul Adunării Generale a ONU ce va avea loc în această toamnă, ministrul a subliniat dorința de a intensifica dialogul cu partenerii din Orientul Mijlociu și cu alți parteneri internaționali, contribuind la eforturile de dezescaladare.
În cadrul întâlnirii cu ambasadorii UE, s-au discutat în continuare protecția valorilor europene, competitivitatea Uniunii, securitatea și apărarea, extinderea UE și evoluțiile din Orientul Mijlociu.
COMENTARII / 0