Operațiune sub acoperire: O reţea care „fabrica” origini românești pentru cetățeni străini, destructurată…

var ad = document.createElement(‘div’); ad.id este setat la ‘AdSense’. ad.className = ‘AdSense’;Citește șiRegele Belgiei respinge demisia premierului, menține guvernul în funcție ad.style.display = ‘block’; ad.style.position...

var ad = document.createElement(‘div’);

ad.id este setat la ‘AdSense’.

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiRegele Belgiei respinge demisia premierului, menține guvernul în funcție

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

Se atribuie proprietății top a obiectului ad.style valoarea ‘-1px’.

Elementul ad își modifică proprietatea height a stilului la 1px.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3900575″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/operatiune-sub-acoperire-o-retea-care-fabrica-origini-romanesti-pentru-cetateni-straini-destructurata-de-procurori-3900575″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/evenimente”}

Secţia de Urmărire Penală a efectuat un probe extins care a dezvăluit un sistem sofisticat de înșelăciune în obținerea cetățeniei române. Această rețea, orchestrată de intermediari și susținută de angajați ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), cerea până la 15.000 de euro pentru a „fabrica” cetățeni români din persoane străine fără nicio legătură cu România. Site-ul News.ro a raportat informațiile principale din documentul de arestare al procurorilor, prin care două persoane au fost închise sub mandat de 30 de zile.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); }); Creierele operaţiunii: „Marina” şi reţeaua de falsificatori din Ucraina 

În epicentrul activității ilicite se găseau două femei: D.M., cunoscută sub numele de „Marina”, și Ş.V.. D.M., de cetățenie dublă moldovenească și română, îndeplinea rolul de principal facilitator. Aceasta exploata cadrul legal ce permite obținerea cetățeniei prin descendență (art. 11 din Legea 21/1991), atrăgând cetățeni din fostul bloc sovietic dispuși să achite sume considerabile pentru pașaportul românesc.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate, D.M. colabora cu un anume P.D. (zis „Dima”), care falsifica în Ucraina acte de stare civilă (naştere, căsătorie, deces). Aceste documente atestau în mod fals că bunicii solicitanţilor s-ar fi născut în perioada interbelică în regiuni precum Odesa, creând astfel o filiaţie artificială necesară redobândirii cetăţeniei. Un exemplu elocvent este cazul colaboratorului M.A.: deşi acesta este tunisian, reţeaua i-a fabricat acte care atestau că bunicii săi s-ar fi născut în regiunea Odesa în 1928 şi 1932, creând o filiaţie românească artificială.  

Corupția ascunsă în inima Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC)

Investigația a descoperit că rețeaua nu ar fi putut funcționa fără cooperarea unor funcționari din ANC. S.V., consilier superior al instituției, este acuzat că accepta și înregistrau dosare preferențial, chiar dacă acestea erau incomplete sau conțineau acte evident false.

Data indică că funcționarii primeau sume pentru

„trecerea cu vederea”

a neregulilor, variind între 300

Mai mult, interceptările telefonice au captat instantanee în care funcționara îi transmitea lui D.M. indicații privind modalități de a evita camerele de supraveghere din ANC sau de a depune dosare fără prezența fizică a solicitantilor, încălcând flagrant legea.

S.V., inculpată și funcționar ANC, îi dădea instrucțiuni lui D.M., un intermediar, despre cum să se comporte în sediul instituției pentru a evita să fie observat în momentul în care îi transfera „medicamentele” (posibil un cod pentru bani sau acte).

S.V.:

„Ba da! Când vii, mă suni din sală de la geam! Stăm la fereastră! Şi te faci că completezi o hârtie! Da?”

D.M. a spus:

„Dar nu… acolo nu-s camere, nu?”

„Nu, mă! Că stăm la geam! … Atunci vino până…. până în ora nouă. Când vin paparudele astea.”

Tabelul costurilor intervențiilor – în intervalul 100 până la 15.000 de euro, în funcție de serviciu

Mecanismul de fraudare a cetăţeniei române implica tarife bine structurate, percepute de intermediari în funcţie de complexitatea „serviciului” oferit solicitanţilor. Inculpata D.M., care îndeplinea rolul de facilitator, solicita sume de 100 euro pentru verificarea preliminară a dosarului, 500 euro pentru depunerea acestuia şi 150 euro pentru programarea jurământului. Pentru un dosar complet „fabricat”, care presupunea plăsmuirea actelor de stare civilă pe teritoriul Ucrainei de către numitul P.D. pentru a atesta în mod nereal filiaţia română, tariful pretins era de 5.000 euro. Cele mai scumpe „servicii” erau cele de trafic de influenţă oferite de inculpata Ş.V. , care a pretins suma de 15.000 euro pentru a interveni pe lângă funcţionari cu funcţii de conducere din cadrul ANC, în scopul urgentării soluţionării dosarului până la finele anului 2026.  

Investigator în masă de sub acoperire a fost surprins cu un flagrant de 7.500 de euro.

Prosecutorii au reușit să penetreze rețeaua prin intermediul unui investigator în masca de sub acoperire, cod B.R., și al unui colaborator cu identitate reală, M.A., cetățean tunisian care a afirmat că își dorește cetățenia.

Pe parcursul anchetei, sumele solicitate au escaladat: D.M. a pretins suma de 5.000 de euro pentru pregătirea şi depunerea dosarului cu acte false. Ş.V. a ridicat miza, pretinzând de la colaborator 15.000 de euro, susţinând că are influenţă directă asupra conducerii ANC („o cheamă Claudia, este şefa la tot”) pentru a urgenta soluţionarea dosarului până la finele anului 2026. 

În data de 28 iulie 2026, Ş.V. a fost surprinsă în flagrant pe terasa unui restaurant din București, imediat după ce a primit prima sumă de 7.500 de euro de la colaboratorul M.A. Ea a introdus banii într-un plic și i-a pus în geanta de lux, moment în care echipa de intervenție a intervenit și a imobilizat-o.

Ş.V. îi explică M.A. în cadrul unei alte conversații, conform interceptărilor din dosar, motivul pentru care costul este atât de ridicat și identitatea persoanei care va garanta succesul dosarului.

Ş.V.: „Dacă ţie îţi spune cineva că te costă două mii sau cinci mii, nu există aşa ceva… adică se dă douăzeci de mii, se dă douşcinci (25) de mii, se dă…” M.A.: „Da, da! Sunt convins…” Ş.V.: „…o cheamă Claudia, este direct zi…ââââ…şefu la tot ANC-ul, m-ai înţeles…îţi dau numele întreg. … Adică eu îţi dau numele exact la cine te duci, dar s-o aduc acuma să-i zic uite vrea să te vadă, nu pot…” 

Principalii actori implicați și „atribuţiile lor”

Potrivit informațiilor preluate din raportul care conține propunerea de arestare din dosarul 2625/159/P/2025, rețeaua infracțională era structurată pe mai multe niveluri, de la recrutarea beneficiarilor și falsificarea actelor în Ucraina, până la depunerea lor preferențială la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC).

  1. D.M., intermediar – facilitator

Acest element era considerat central în cadrul grupării din România.

  • Recrutarea: Racola cetăţeni din spaţiul ex-sovietic (Ucraina, Rusia, Republica Moldova) care doreau cetăţenia română fără a îndeplini condiţiile legale. 
  • Fabricarea dosarelor: Asigura sprijin pentru obţinerea documentaţiei falsificate (acte de naştere, căsătorie, deces) care să ateste în mod nereal că bunicii solicitanţilor s-au născut în teritorii româneşti înainte de 1940. 

Coruperea funcţionarilor – a menținut legături strânse cu angajaţi ai ANC pentru a depune dosarele înainte de termen sau fără prezenţa fizică a titularilor.

Tarifele solicitate includ sume de aproximativ 5.000 de euro pentru un dosar complet fabricat, exemplificat în cazul investigatorului sub acoperire, precum și taxe reduse pentru servicii individuale: 100 euro pentru verificare, 500 euro pentru depunere și 150 euro pentru programarea jurământului.

  1. Ş.V. (Traficant de influenţă)

În etapa de „urgenta” și „asigurare” a soluţionării dosarelor, aceasta intervenea.

Vânzarea influenței: A susținut că deține o influență directă asupra conducerii ANC, menționând o persoană numită

„Claudia”

, pe care o descria ca fiind

„şefa la tot”

, pentru a asigura aprobarea rapidă a dosarelor.

Traficul de certificate implică, de asemenea, producerea de diplome lingvistice falsificate pentru cei care nu stăpâneau limba română, obținând în schimb o sumă între 600 și 1.000 de euro.

15.000 de euro au fost cerute de la colaboratorul sub acoperire, în schimbul promisiunii de a dobândi cetățenia până la sfârșitul anului 2026. A fost surprinsă în flagrant după ce a primit o tranșă de 7.500 de euro.

S.V., Funcţionar ANC – Consilier superior

În cadrul ANC, un registrator a facilitat

„intrarea”

dosarelor frauduloase în sistem.

Abuz în serviciu: a primit și a înregistrat dosare în care existau indicii că acestea erau incomplete sau conțineau acte false.

Favoritism: Schimbă programările și eliberează bonuri de ordine în mod subiectiv, D.M. fiind instr

Cointeresare materială a fost susținută de dovezi că primea între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar aprobat. În timpul perchezițiilor, în apartamentul fiicei sale, a fost descoperită o pungă ce conținea o sumă considerabilă de bani în valută (euro).

  1. P.D. (Falsificator)

Persoana care se ocupă de „plăsmuirea” efectivă a documentelor în străinătate.

Falsificarea în Ucraina constă în deplasări frecvente în țară pentru a obține extrase de stare civilă falsificate, menite să genereze o filiație artificială necesară reobținerii cetățeniei prin art. 11.

În exemplul practic al colaboratorului Ahmed, s-au creat documente care susțineau că străbunicii săi s-au născut în zona Odesa în anii 1928 și 1932, în ciuda faptului că aceștia nu aveau nicio legătură cu teritoriul românesc.

  1. B.G.R., consilier superior și funcționar ANC

Un coleg al lui S.V. a participat la aceleași activități de primire preferențială a dosarelor.

Rolul Primea constă în primirea, examinarea și înregistrarea în sistemul informatic a cererilor de cetățenie transmise de D.M., evidențiind o superficialitate intenționată în verificarea autenticității actelor.

Dosarul indică, de asemenea, participarea unor avocați, printre care B.A. și B.R., care au contribuit la depunerea acestor dosare și au simplificat dialogul dintre intermediari și funcționari publici.

Curtea de Apel a ordonat detenția pentru 30 de zile a două dintre subiecții din dosar.

În doar primele 11 luni ale anului curent, s-au depus peste 900 de cereri pentru acordarea cetățeniei române, toate fiind asociate activității grupului infracțional organizat.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0