Parchetul General: reacție la raportul CE – fapte evaluări obiective

Parchetul General a avut sâmbătă o primă reacţie la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept, în care spune că semnalarea unor disfuncţionalităţi ar trebui să se întemeieze pe fapte verificate şi pe evaluări obiective, evitând generalizările care pot afecta încrederea cetăţenilor în autoritatea judecătorească şi în instituţiile statului.

Parchetului General consideră că raportul nu confirmă existența unor deficiențe sistemice în activitatea Ministerului Public și nu demonstrează că cadrul normativ actual privind organizarea autorității judecătorești ar fi generat, prin sine, un regres al funcționării sistemului judiciar.

Actualitate

Citește șiKelemen Hunor ar susține adoptarea Legii salarizării prin asumarea răspunderii Guvernului

Raportul Comisiei Europene referitor la statul de drept în România. Modul în care se evaluează justiția / Locurile în care nu s-au înregistrat progrese deloc

„Raportul oferă o evaluare amplă a evoluţiilor din domeniul justiţiei şi formulează recomandări menite să contribuie la consolidarea statului de drept şi la creşterea eficienţei sistemului judiciar. Totodată, acesta evidenţiază atât progresele înregistrate în ultimii ani, cât şi domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare. (…) Raportul nu confirmă existenţa unor disfuncţionalităţi sistemice ale activităţii Ministerului Public şi nici concluzia că actualul cadru normativ privind organizarea autorităţii judecătoreşti ar fi generat, prin el însuşi, regresul funcţionării sistemului judiciar. În acelaşi timp, Comisia Europeană formulează recomandări punctuale privind consolidarea unor mecanisme instituţionale şi eficientizarea activităţii judiciare, recomandări care trebuie analizate cu responsabilitate şi în spiritul cooperării loiale între autorităţile publice”, spune Parchetul General într-un comunicat, citat de Agerpres.

Parchetului consideră că identificarea problemelor trebuie să se bazeze pe informații confirmate și pe analize imparțiale, fără a recurge la generalizări.

„Ministerul Public reafirmă că semnalarea disfuncţionalităţilor şi dezbaterea critică asupra funcţionării justiţiei reprezintă componente esenţiale ale unei societăţi democratice. În egală măsură, acestea trebuie să se întemeieze pe fapte verificate şi pe evaluări obiective, evitând generalizările care pot afecta încrederea cetăţenilor în autoritatea judecătorească şi în instituţiile statului”, subliniază Parchetul, care dă asigurări că rămâne o prioritate în activitatea sa combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate, a traficului de persoane, a criminalităţii economico-financiare şi a infracţionalităţii informatice.

Parchetul General declară că va examina

cu deplină deschidere

recomandările Comisiei Europene.

„Cu referire la combaterea corupţiei, Ministerul Public va continua să acţioneze cu fermitate, în conformitate cu legea, indiferent de calitatea persoanelor cercetate, cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii şi prezumţiei de nevinovăţie. Ministerul Public apreciază că asigurarea unor resurse umane şi materiale adecvate şi un cadru legislativ stabil reprezintă condiţii esenţiale pentru funcţionarea eficientă a parchetelor şi pentru soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, cu respectarea deplină a drepturilor şi garanţiilor procesuale ale tuturor participanţilor la procesul penal”, mai afirmă sursa citată.

Curtea Europeană de Justiție a emis o hotărâre referitoare la dispută legată de prescripție în România, iar Înalta Curte, sub conducerea lui Lia Savonea, a răspuns prompt.

Actualitate

Ministerul Public a declarat că va examina

„cu deplină deschidere”

recomandările propuse de Comisia Europeană referitoare la întărirea garanţiilor privind independenta procurorilor de rang înalt, la reglementarea structurii şi activităţii poliţiei judiciare și la creşterea eficienţei investigării infracţiunilor, inclusiv a cazurilor de corupţie din interiorul sistemului judiciar.

Parchetul General consideră că orice inițiativă de reformă a structurii și funcționării autorității judecătorești trebuie să se realizeze printr-un dialog instituțional autentic, care se bazează pe consultarea efectivă a tuturor autorităților judiciare implicate și pe respectarea principiilor de independență a justiției și loialitate constituțională.