Bugetul UE pentru perioada 2028–2034, stabilit la 2 trilioane de euro, a fost aprobat de către Parlamentul European, grație raportului prezentat de eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Această nouă structură financiară oferă României asigurări concrete că fondurile alocate pentru agricultură și politica de coeziune nu numai că vor fi menținute, dar vor cunoaște și o creștere substanțială.
De asemenea, această nouă structură financiară sporește considerabil oportunitățile pentru România de a obține finanțări europene în domenii precum apărarea, infrastructura, cercetarea și dezvoltarea economică.
370 de voturi favorabile au fost înregistrate pentru adoptarea raportului, în timp ce 201 de voturi au fost exprimate împotriva acestuia, cu 84 de voturi de abținere.
Raportul propune o majorare cu 10% a bugetului, comparativ cu versiunea inițială prezentată de Comisia Europeană.
Spusele lui Mureșan sugerează că respectivul document are ca scop abordarea concomitentă a problemelor de securitate și a celor economice nou apărute, fără a aduce prejudicii politicilor consacrate de care sunt dependente țări ca România.
Citește șiAvertisment din partea agenției de rating Moody’s: Căderea guvernului Mureșan ridică semne de întrebare privind bugetul pe 2027, iar dobânzile cresc rapid
Bugetul UE a fost considerat de un eurodeputat drept cea mai bună ofertă posibilă, raportat la circumstanțele actuale din Europa.
Bugetul UE de 2 trilioane de euro permite finanțarea atât a noilor obiective, cum ar fi apărarea și competitivitatea, cât și a obiectivelor tradiționale, precum agricultura și coeziunea.
„Am ajuns la cea mai bună propunere de buget posibilă pentru contextul european actual. Este un buget care reușește să finanțeze atât noile priorități, precum apărarea și competitivitatea, cât și prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea. A fost important pentru noi să nu punem aceste domenii în competiție, ci să le susținem în paralel, pentru că toate sunt esențiale pentru viitorul Uniunii Europene”
Au fost alocate resurse financiare suplimentare pentru sectorul agricol și pentru menținerea solidarității teritoriale. Bugetul UE a fost stabilit la o valoare considerabilă, iar România va beneficia de sprijin financiar sporit în domeniul agriculturii și al coeziunii. Aceste fonduri vor fi direcționate către proiecte care vizează dezvoltarea rurală și reducerea disparităților regionale.
Consolidarea sprijinului financiar pentru sectorul agricol a reprezentat o prioritate cheie pentru România. 385 de miliarde de euro vor fi alocate, cu 47% mai mult decât în prezent, potrivit propunerii de raport, care prevede, de asemenea, reinstaurarea structurii tradiționale a Politicii Agricole Comune, și anume acordarea de plăți directe și promovarea dezvoltării rurale.
Mureșan a subliniat că, pentru România, unul dintre principalii producători agricoli din Europa, este crucial ca fermierii să poată continua să se bazeze pe sprijinul financiar european pentru agricultură și dezvoltare rurală.
În acest scop, el a propus nu numai majorarea fondurilor, ci și restructurarea sprijinului în jurul a doi piloni principali, ceea ce ar putea asigura o mai mare stabilitate și predictibilitate pentru acest sector.
Accentul a fost pus pe faptul că, prin raportul prezentat, se garantează că agricultura va continua să fie o prioritate fundamentală în cadrul bugetului european.
„Garantăm prin acest raport că agricultura rămâne o prioritate reală în bugetul european”
, a afirmat Mureșan.
Continuă să fie susținută politica de coeziune ca instrument distinct, cu o finanțare estimată la aproximativ 274 de miliarde de euro. Această decizie a fost luată după ce, în propunerea inițială prezentată de Comisie, se prevedea că această politică ar fi putut pierde o finanțare specifică dedicată.
Politica de coeziune reprezintă un factor crucial pentru dezvoltarea armonioasă a României și a altor țări europene, deoarece contribuie la diminuarea disparităților economice și finanțează proiecte investiționale concrete, precum construcția de drumuri și infrastructură, dar și modernizarea școlilor și spitalelor.
„Politica de coeziune este extrem de importantă pentru România și pentru alte state din Europa, pentru că reduce diferențele de dezvoltare și finanțează investiții concrete, de la drumuri și infrastructură până la școli și spitale. În același timp, este cel mai bun antidot la creșterea curentului antieuropean, pentru că oamenii văd direct beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană”
, a declarat eurodeputatul.
Se deschid perspective mai largi pentru accesarea fondurilor europene în mod competitiv.
Schimbări majore sunt preconizate în ceea ce privește distribuirea fondurilor europene, deoarece bugetul propus prevede o creștere considerabilă a sumelor administrate direct de Comisia Europeană, pentru care țările membre sunt obligate să participe la o procedură competitivă.
O treime din buget urmează să fie canalizată către aceste programe, cu accent pe diverse sectoare, printre care cercetarea, inovarea, precum și securitatea și apărarea.
Potrivit acestuia, viitorul buget va include mai multe fonduri decât oricând pe liniile competitive, care nu sunt legate de anvelopele naționale. România are oportunitatea de a atrage aceste resurse suplimentare, pe lângă fondurile deja alocate pentru agricultură și coeziune, ceea ce îi oferă șansa de a primi mai multe fonduri europene decât în orice alt exercițiu bugetar anterior.
„Este important de știut că în viitorul buget vom avea mai multe fonduri ca niciodată pe aceste linii competitive, care nu țin de anvelopele naționale. Dacă România își întărește capacitatea de a atrage aceste resurse, pe lângă cele deja alocate prin agricultură și coeziune, avem șansa să atragem mai multe fonduri europene decât în orice exercițiu bugetar de până acum”
Procesul de votare din cadrul Parlamentului European marchează debutul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului UE cu privire la configurația definitivă a bugetului alocat pentru următorul ciclu financiar, 2028–2034.
Finalizarea acestui demers a necesitat eforturi susținute, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, evidențiind importanța adoptării la timp a poziției.
„Am lucrat intens pentru a ajunge la această poziție și pentru a o adopta la timp. Acum așteptăm ca și Consiliul să accelereze procesul și să vină cu o poziție oficială. Obiectivul nostru este să ajungem la un acord până la finalul anului, astfel încât statele membre să aibă suficient timp să pregătească programele de finanțare și să evite întârzierile din exercițiile anterioare”
COMENTARII / 0