Președinția României a făcut public un anunț privind lansarea oficială a proiectului Just.AI Forum, care vizează utilizarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar.
Departamentul Constituțional Legislativ și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt implicați în această inițiativă.
–
Informația a fost făcută publică printr-un comunicat de presă emis luni de către Administrația Prezidențială, fiind vorba despre Grupul de dialog și reflecție din cadrul proiectului menționat.
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
Articolul își continuă prezentarea în partea următoare.
Prima întâlnire de lucru a Grupului de dialog și reflecție din cadrul Just.AI Forum a avut loc joi, 21 mai 2026, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).
În cadrul acestei prime sesiuni, participanții au discutat despre Inteligența Artificială (AI) și despre modul în care tehnologiile aferente acestui domeniu ar putea influența procesul de urmărire penală.
Nu există nicio declarație directă care să necesite păstrarea textuală.
În esență, obiectivul acestei întâlniri a fost să se examineze impactul tehnologiilor AI asupra activităților de urmărire penală.
Întâlnirea a reunit reprezentanți și specialiști din mai multe instituții, printre care Departamentul Constituțional Legislativ al Administrației Prezidențiale, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală Anticorupție și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
Parteneriatul instituțional pentru modernizarea sistemului judiciar a fost lansat oficial de către Administrația Prezidențială, reprezentată de către Nicușor Dan, președintele României, și a fost foarte bine primit de către toți cei implicați, inclusiv de către conducerea Ministerului Public.
Potrivit surselor oficiale, colaborarea strânsă între instituții este considerată vitală pentru descoperirea soluțiilor de inteligență artificială AI care să optimizeze funcționarea sistemului judiciar, asigurând totodată protecția drepturilor și libertăților fundamentale și îmbunătățirea calității actului de justiție.
Participanții consideră esențială cooperarea interinstituțională pentru a identifica soluțiile de AI necesare eficientizării activității judiciare, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și având ca finalitate creșterea calității actului de justiție
, se precizează în comunicat.
Următorii pași și obiectivele au fost stabiliți.
În fața noilor provocări din sistem, un răspuns comun a fost formulat pentru a adresa necesitățile urgente.
Acest demers a luat forma unui parteneriat instituțional menit să modernizeze sistemul judiciar, inițiativă care a ajuns în sfârșit într-o fază de parteneriat instituțional pentru modernizarea sistemului judiciar.
O grupare de lucru specială a fost constituită pentru a examina și dezvolta soluții bazate pe inteligența artificială în sprijinul sistemului judiciar.
Activitatea judiciară se confruntă cu dificultăți structurale, potrivit reprezentanților Administrației Prezidențiale, care au identificat drept cauze principale volumul excesiv de muncă și deficiențele în ceea ce privește numărul și completitudinea schemelor de personal.
Schimbările tehnologice rapide impun o adaptare continuă, după cum au stabilit participanții la discuții. Fără o strategie națională unitară, decalajul tehnologic dintre sectorul privat și organele de anchetă ar putea deveni foarte mare, complicând considerabil combaterea infracționalității moderne.
În cadrul acestui cadru, Ministerul Public, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al structurilor sale de specialitate, respectiv Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), a exprimat o dorință puternică, împreună cu entitățile operative ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Direcției Generale Anticorupție (DGA) și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), de a implementa soluții tehnologice informaționale care să consolideze activitățile de cercetare penală.
Eficientizarea proceselor judiciare prin tehnologii de inteligentă artificială a fost focusul discuțiilor, unde s-au explorat soluții pentru automatizarea sarcinilor repetitive, analiza documentelor, gestionarea probelor și transcrierea automată a declarațiilor.
Valorile fundamentale care stau la baza acestei inițiative sunt eficientizarea, securitatea, confidențialitatea și independența în procesul decizional.
Accentul este pus pe faptul că, pentru a exista o deschidere către tehnologii moderne, Administrația Prezidențială și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că implementarea inteligenței artificiale în domeniul urmăririi penale necesită o abordare prudentă.
Utilizarea acestor tehnologii avansate trebuie să fie însoțită de o utilizare etică și responsabilă, în special în ceea ce privește protecția drepturilor și libertăților fundamentale, garantate de standardele naționale și europene.
În cadrul procesului de urmărire penală, toate soluțiile de inteligență artificială propuse vor trebui să respecte standarde de securitate și de auditare foarte stricte.
Compatibilitatea și interoperabilitatea viitoarelor soluții tehnice au fost stabilite ca fiind obligatorii pentru toate entitățile participante la activitatea de urmărire penală.
Au fost abordate teme precum Regulamentul UE nr. 2024/1689, cunoscut sub numele de AI Act, în discuții despre riscurile potențiale asociate sistemelor de inteligență artificială.
Printre subiectele dezbătute s-au numărat dependența cognitivă și protecția securității datelor.
De asemenea, s-a discutat despre importanța auditării sistemelor de inteligență artificială și necesitatea asigurării conformității cu reglementările în vigoare.
Nu sunt disponibile discuții directe care să poată fi reproduse.
În esență, aceste discuții au vizat aspecte critice legate de implementarea sistemelor AI.
În același timp, partenerii instituționali reafirmă un principiu de bază, și anume că Inteligența Artificială va fi utilizată doar ca un mijloc de asistență tehnică.
Decizia judiciară finală în etapa de urmărire penală va fi luată, în toate situațiile, de către procuror, rămânând astfel o responsabilitate exclusivă a acestuia.
Inteligența Artificială va funcționa exclusiv ca un instrument de sprijin tehnic, decizia judiciară finală în faza urmăririi penale rămânând, în toate cazurile, apanajul procurorului.
Departamentul Constituțional Legislativ din cadrul Administrației Prezidențiale va juca un rol de observator și de sprijin în cadrul acestui forum, acționând ca o portavoce a sistemului judiciar în ceea ce privește problemele cu care acesta se confruntă.
Programul activităților viitoare a fost făcut public, marcând o etapă importantă în procesul de planificare și organizare.
În cadrul inițiativei, s-a decis implementarea unui proces de evaluare comună, care implică crearea unui chestionar ce urmează a fi trimis tuturor instituțiilor participante, cu scopul de a obține o imagine clară a necesităților utilizatorilor finali.
Acest instrument de evaluare va permite colectarea de informații esențiale pentru a înțelege exact nevoile beneficiarilor finali.
În termen de 5 luni, un raport de diagnostic va fi elaborat, cuprinzând rezultatele obținute prin centralizarea datelor, care vor fi mai întâi colectate individual de către fiecare instituție și apoi reunite într-un spațiu digital comun.
La 4 iunie 2026, urmează să aibă loc o nouă reuniune a grupului de lucru, prezidată de Direcția Națională Anticorupție, cu scopul de a examina progresele înregistrate în implementarea sistemului ECRIS V.
Nu sunt disponibile declarații directe din partea surselor.
În cadrul acestei întâlniri, se va pune accent pe asigurarea unei integrări complete a tehnologiilor și pe prevenirea suprapunerii eforturilor de dezvoltare a software-ului.
Următoarea reuniune va avea ca obiectiv aprobarea unui formular standard de consultare, a programului de consultări și iniciarea procesului de consultare.
În cadrul acestei întâlniri, vor fi stabilite detaliile procesului de consultare.
Nu sunt disponibile declarații directe care să poată fi reproduse.
În cadrul reuniunii, urmează să fie stabilit un formular de consultare comun, să fie aprobat calendarul de consultări și să fie inițiate consultările.
Administrația Prezidențială și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul Departamentului Constituțional Legislativ, sunt de părere că procesul de transformare digitală a sistemului judiciar va avea un impact pozitiv semnificativ asupra societății românești în ansamblu. Această evoluție tehnologică este de natură să îmbunătățească considerabil atât viteza, cât și calitatea actului de justiție. În acest context, se subliniază că independența magistratului procuror rămâne o valoare fundamentală care nu va fi afectată.
COMENTARII / 0