O proporție semnificativă de alegători europeni, aproximativ un sfert, își îndreaptă voturile către partide politice de extremă dreapta, rezultă din cercetarea efectuată de un colectiv extins de peste 150 de experți în științe politice, reprezentând 31 de națiuni.
Creșterea sprijinului pentru aceste partide politice a înregistrat o multiplicare de aproape cinci ori de la jumătatea anilor 1990.
În prezent, aproape trei zecimi dintre cetățenii europeni optează pentru partide cu tendințe populiste, ceea ce constituie un nivel fără precedent.
Un sfert dintre alegătorii europeni își îndreaptă voturile către partide politice de extremă dreapta, potrivit unui studiu recent menționat de publicația The Guardian. Această tendință a înregistrat o creștere spectaculoasă, fiind de aproape cinci ori superioară nivelului din perioada mijlocului anilor 1990. De asemenea, se remarcă o accelerare considerabilă a acestui fenomen în ultimii trei ani.
Rezultatele unui studiu amplu realizat de o echipă de peste 150 de cercetători în științe politice din 31 de țări au arătat că 23% dintre alegătorii europeni au optat pentru partide politice de extremă dreaptă la ultimele scrutine naționale, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 10% înregistrat cu un deceniu în urmă și 5% în anul 1995.
Citește șiKelemen Hunor: Discuții cu Luca Niculescu, credem că va forma majoritatea
Un studiu recent, sub coordonarea Matthijs Rooduijn de la Universitatea din Amsterdam, a descoperit că aproximativ 30% dintre cetățenii europeni optează în prezent pentru partide considerate „antisistem”, ceea ce reprezintă o cifră record.
Această cercetare a fost efectuată în cadrul proiectului PopuList, care are ca obiectiv monitorizarea partidelor politice europene de extremă stângă, de extremă dreaptă și a celor populiste.
Schimbări semnificative au avut loc de la lansarea proiectului PopuList în 2018, a afirmat Rooduijn.
Inițial, unul din patru europeni își îndreptau voturile către partide populiste, atât de extremă stângă, cât și de extremă dreaptă.
În prezent, același procent de alegători unul din patru se reorientează către partide de extremă dreaptă, cu o majoritate dintre acestea fiind, de asemenea, populiste.
Această evoluție reprezintă
o schimbare majoră
, potrivit declarațiilor lui Rooduijn.
Un fenomen electoral fără precedent a fost înregistrat în spațiul european, conform rezultatelor unui studiu recent. Unul din patru alegători europeni a optat pentru partide politice de extremă dreaptă. Această tendință ridicată a populismului a stârnit interesul cercetătorilor, care încearcă să înțeleagă de ce aceste partide câștigă teren în rândul electoratului european.
În perioada cuprinsă între 2023 și 2025, extrema dreaptă a înregistrat un progres semnificativ, perioadă în care aceste partide au înregistrat succese electorale fără precedent în țări cheie cum ar fi Franța și Regatul Unit în 2024, pentru ca apoi să urmeze Germania în anul care a urmat.
La alegerile din 2024, Partidul Libertății (FPÖ) din Austria a înregistrat o creștere semnificativă a scorului său electoral, trecând de la 16% la 29%.
În Franța, partidul Adunarea Națională (RN) a cunoscut o ascensiune remarcabilă, scorul său electoral crescând de la 19% la 37%, devenind astfel cea mai mare formațiune parlamentară.
În Portugalia, partidul Chega a înregistrat o creștere a scorului său electoral de la 7% la 18%.
În Regatul Unit, partidul Reform UK a înregistrat o creștere semnificativă a sprijinului electoral, trecând de la 2% în anul 2019 (atunci când era cunoscut sub numele de Partidul Brexitului) la 14% în 2024. În mod repetat, reprezentanții acestui partid au afirmat că nu pot fi catalogați ca o formațiune politică de extremă dreapta.
În alegerile din 2025, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat o creștere semnificativă a sprijinului electoral, rezultatele sale fiind aproape dublate, de la 10% la 21%, poziționându-se astfel pentru prima dată drept a doua cea mai puternică forță politică din țară.
Un fenomen îngrijorător este creșterea popularității partidelor de extremă dreaptă în Europa. Unul din patru europeni se aliniază acum acestor formațiuni politice, potrivit rezultatelor unui studiu recent. Ascensiunea lor ridică întrebări privind cauzele care stau la baza acestei tendințe.
În momentul de față, Croația, Cehia, Italia și Finlanda au partide populiste de extremă dreapta la guvernare, în timp ce în Suedia aceste formațiuni susțin un guvern minoritar de dreapta.
În Austria, Belgia, Franța, Germania și Regatul Unit, partidele de extremă dreapta ocupă poziții avansate în sondaje.
Excepții există totuși. Partidul Libertății din Olanda, condus de Geert Wilders, a suferit o scădere semnificativă, pierzând aproximativ o treime din mandate și încheind pe locul al doilea în anul precedent. În Ungaria, Viktor Orbán și partidul său, Fidesz, au înregistrat o înfrângere răsunătoare în fața unui partid de centru-dreapta la alegerile care au avut loc în aprilie.
Substanța acestui fenomen a fost reliefată de Rooduijn, care a afirmat că evoluția sa nu este un eveniment recent.
„Se desfășoară de decenii și s-a accelerat în ultimii ani.”
Această declarație subliniază că creșterea fenomenului are loc de mult timp și a luat avânt în perioada recentă.
Conform cercetărilor, specialiștii care lucrează la proiectul PopuList au identificat o serie de factori cheie.
Proiectul PopuList arată că opiniile alegătorilor cu privire la subiecte precum imigrația nu au înregistrat schimbări semnificative de-a lungul timpului.
Însă, aceste subiecte au căpătat o importanță mult mai mare în procesul de alegere a partidului politic votat.
Normalizarea treptată a partidelor de extremă dreapta a avut loc în timp.
Potrivit lui Rooduijn, „Cu cât devin mai mari și mai de succes, cu atât sunt percepute ca fiind mai normale”.
Acesta a adăugat că
„Mass-media contribuie la acest proces, la fel și partidele tradiționale care preiau unele dintre ideile lor.”
Abordarea discursivă a acestor formațiuni politice se dovedește foarte eficientă în crearea unor narațiuni politice ușor de înțeles și încărcate de emoție.
„Știu să-și formuleze mesajul, care este aproape întotdeauna despre un grup interior și un grup exterior, națiunea împotriva imigranților, a judecătorilor, a elitelor «woke» sau a altor adversari”
,
a remarcat politologul.
Acestă narațiune este frecvent asociată cu evocarea unui trecut idealizat, în care situația era considerată mai bună.
În Europa, o creștere semnificativă se înregistrează în rândul partidelor cu tendințe populiste. Unul din patru europeni se declară adept al acestor formațiuni politice de extremă dreaptă, potrivit rezultatelor unui studiu recent. Această tendință ridicată pune întrebări cu privire la factorii care contribuie la avansul rapid al populismului pe continent.
133 de formațiuni politice de extremă dreaptă au fost identificate în Europa, potrivit ultimei ediții a PopuList, o cifră care reflectă o creștere comparativ cu 112 în anul 2003. În paralel, un număr de 65 de partide de extremă stângă au fost catalogate, majoritatea fiind considerate și populiste, la fel ca omologii lor de extremă dreaptă. În prezent, baza de date cuprinde 201 de partide populiste, preponderent de extremă dreaptă ori de extremă stângă, în creștere față de 165 în anul 2003.
Ideologia populistă, frecvent corelată cu extrema dreaptă sau stânga, caracterizează societatea ca fiind divizată în două entități distincte și ostile: masa și clasa conducătoare decadență. Această perspectivă postulează că totalitatea deciziilor politice ar trebui să reflecte exclusiv aspirațiile și interesele poporului.
Teza susținătorilor curentului populist este că acesta operează ca o corecție democratică, acordând prioritate cetățeanului obișnuit în fața establishmentului. Pe de altă parte, criticii acestui curent consideră că partidele populiste, odată ajunse la putere, subminează frecvent normele democratice, inclusiv prin slăbirea independenței justiției și a presei ori prin restrângerea drepturilor minorităților.
Potrivit lui Rooduijn, partidele de extremă dreaptă reflectă nemulțumirea populației, fiind astfel utile pentru sistemul democratic.
„Ele exprimă nemulțumirea cetățenilor. Din acest punct de vedere, sunt benefice pentru democrație”
,
a adăugat el. Însă, conceptele lor se pot dovedi incompatibile cu valorile de bază ale democrației liberale.
Acest fenomen este mai ales valabil în cazul formațiunilor populiste de extremă dreaptă.
„Iar acest lucru contează. Experiența unor țări precum Ungaria, Polonia și Statele Unite arată că atunci când populiștii de extremă dreapta ajung la putere, însăși democrația poate ajunge sub presiune.”
COMENTARII / 0