În imagini difuzate de Ministerul Justiției, Cei patru judecători sunt prezentați, iar comunicatul oficial declară că aceștia vor deveni notari fără niciun examen, contrar prevederilor actuale ale statutului magistraților. Camera Deputaților a votat recent ca acest avantaj să fie anulat, iar propunerea este acum în mâinile Senatului, care deține autoritatea de decizie în această materie.
Ministerul Justiției a anunțat, în data de joi, că patru foști magistrat ai Înaltei Curți de Casație și Justiției vor fi înregistrate ca notari.
În comunicat, instituția menționează:
Citește șiNiculescu: Reduceri bugetare și îmbunătățirea traiului românilor
„experiența profesională deosebită dobândită de noii notari publici în cadrul instanței supreme, precum și competența, rigoarea și responsabilitatea care au caracterizat parcursul acestora în magistratură”
În ciuda faptului că autoritățile din cadrul Ministerului Justiției nu au dezvăluit identitățile celor patru judecători, acestea au postat imagini din cadrul ceremoniei, în care protagoniștii apar în fotografii.
Ministerul Justiției a postat fotografii în care se remarcă prezența a doi oficiali de rang în domeniul justiției: ex-președintele ICCJ, Corina Corbu, și ex-judecătoarea Alexandra Rus.
Corina Corbu, predecesoarea Liei Savonea
În august 2025, Corina Corbu s-a retras din funcție, doar câteva zile înainte de a sărbători vârsta de 53 de ani. În scurt timp după ce a părăsit sistemul, a devenit avocat, iar firma Mușat&Asociații a confirmat cooptarea. În prezent, ea este înscrisă ca membră a Baroului București.
În intervalul 2019–2025, Corina Corbu a dirijat instanța supremă pentru două mandate, iar la finalul acestei perioade, judecătoarea Lia Savonea a preluat funcția.
Judecată pentru favorizarea infractorului. A dat apoi statul în judecată și a câștigat
Înainte de a fi numită la conducerea instanței supreme, Corbu a fost suspendată din magistratură și a intrat în proces pentru favorizarea infractorului. În iulie 2014, ea a fost trasă în instanță alături de alți trei judecători, doi avocați, un șofer și un om de afaceri, sub acuzația de complicitate în susținerea făptuitorului. DNA a acuzat-o că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori.
La încheierea litigiului, instanța a stabilit că Corina Corbu era nevinovată. În urma obținerii judecății finale, ea a intentat acțiune împotriva statului român, cerând 5 milioane de euro în daune morale. La Tribunalul București a primit 500.000 lei ca despăgubire, însă Curtea de Apel a diminuat suma la 200.000 lei.
Alexandra Rus, judecătoarea care a contestat condamnarea lui Dragnea.
În fotografiile din Ministerul Justiției apare și judecătoarea Alexandra Rus, care și-a încheiat activitatea în octombrie 2025. Rus a fost cea care s-a opus condamnării lui Liviu Dragnea în dosarul privind angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman și a solicitat rejudecarea. În ciuda acestei solicitări, ceilalți patru magistrati din comitetul de judecată l-au condamnat pe fostul lider PSD la 3 ani și jumătate cu executare.
Alexandru Rus are conexiuni cu ex‑președintele DIICOT, Alina Bica. În anul 2019, el a întocmit o opinie separată care susținea achitarea Alinei Bica, care ulterior a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare.
În plus, judecătoarea Rus a făcut parte din comitetul care a hotărât să elibereze judecătoarea Ruxandra Popescu, din Judecătoria Sinaia, un magistrat care a fost condamnat în instanța inițială la patru ani de închisoare.
Alți doi magistrati, acum notari, includ fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Marian Budă, care a ieșit la pensie în august anul trecut, și fosta judecătoare Mirela Vișan, care a servit la Secția Civilă a ÎCCJ și a părăsit funcția în martie a acestui an, numele ei fiind divulgat de G4Media.
Deputații au anulat privilegiul.
Astăzi, foștii magistrati ai ICCJ pot să se ocupe de activități de avocatură și notariat fără examen.
Statutul magistraților prevede că „judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au funcționat cel puțin 5 ani la această instanță și care au fost eliberați din funcție din motive neimputabile, pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs”.
În luna februarie a acestui an, Camera Deputaților a aprobat o propunere legislativă care a anulat acest privilegiu.
În aprilie, Camera Deputaților a aprobat în mod tacit modificarea Statutului magistraților. Proiectul a obținut un aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, care nu acceptă eliminarea acestui privilegiu pentru magistratele ICCJ.
Prin această inițiativă se dorește îndepărtarea excepției și restabilirea accesului în cele două domenii profesionale, sub cadrul regulilor generale stabilite de legile speciale ale acestora, acestei excepții.
În memoria de motive, se susține că soluția existentă produce un tratament favorabil și perturbează consistența normativă, deoarece avocatura și notariatul dispun de condiții proprii de admitere și de mecanisme proprii de verificare profesională, conform juridice.ro.
Din aprilie, propunerea legislativă a ajuns la Senatului, care are puterea decizională.
COMENTARII / 0