22 de lideri din Uniunea Europeană, printre ei cancelarul german Friedrich Merz, șefa guvernului italian Giorgia Meloni și președintele României Nicuşor Dan, au ridicat la sâmbătă reproșe la adresa politicilor de migrație ale prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez, susținând că acestea subminează securitatea frontierelor UE în contextul crizei din Ceuta.
Pedro Sánchez, din ce în ce mai izolat, a susținut că partenerii săi din Uniunea Europeană au reacționat într-un mod egoist și ilegal la afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație care au sosit din Maroc în exclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord, a raportat News.ro citând ediția europeană a publicației POLITICO.
În ciuda faptului că aproape toți migranții s-au întors în prezent în Maroc și nu au traversat niciodată teritoriul continental al UE, cei 22 de lideri au manifestat o îngrijorare serioasă privind pericolul pentru frontierile Uniunii și au subliniat că hotărârea lui Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranți fără autorizație reprezintă un factor de atracție care a alimentat criza.
Citește șiRomânia a transmis „date confidențiale” la Bruxelles în cadrul anchetei asupra platformei TikTok, privind alegerile anulate din 2024
Într-o corespondență trimisă președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și prim-ministrului irlandez, Micheál Martin (Irlanda deține în prezent președinția semestrială a Uniunii Europene, n.r.), cei 22 lideri au subliniat importanța cooperării la nivelul Uniunii Europene în domeniul politicilor, cum ar fi programul de regularizare a migranților din Madrid.
Într-o scrisoare, liderii UE au afirmat că
„Avem datoria de a descuraja în mod eficient şi de a combate fără încetare migraţia ilegală, prin coordonarea acţiunilor noastre, consolidarea frontierelor noastre externe şi abordarea tuturor politicilor care pot servi drept factori de atracţie, cum ar fi regularizarea unui număr foarte mare de migranţi în situaţie neregulată”.
Acestea subliniază necesitatea unei acțiuni coordonate pentru a întări frontierele externe și pentru a aborda orice măsură care ar putea atrage migranți neregulați.
Criza migrației din Ceuta, Spania – de la
„Europa somnambulă la migrație se trezește
Actualitate
Ceuta, Spania se confruntă cu o criză migratorie: de la
„Europa somnambulă la migrație se trezește”
la
„Au fost întorși deja 48.000 din 50.000”
Cum a izbucnit criza din Ceuta: Un înalt oficial marocan vorbește despre mai mulți factori și îi explică. „S-a răspândit ca focul în câteva ore”, spusese și premierul spaniol
Actualitate
În contextul crizei din Ceuta, un oficial de rang înalt din Maroc a detaliat numeroși factori care au contribuit la escaladarea situației. Mai mulți factori au fost menționați în explicațiile sale.
„S-a răspândit ca focul în câteva ore”
și premierul spaniol a confirmat și el această observație.
Madrid a respins afirmația conform căreia planul de regularizare al țării ar fi generat criza din Ceuta și a subliniat că niciuna dintre persoanele care au intrat ilegal în exclavă nu ar fi calificați să se bucure de această măsură.
„Acest proces se bazează pe condiţii foarte specifice, cum ar fi dovada rezidenţei în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 şi faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii”,
un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Spaniei a confirmat. Mai mult, data ultimului termen pentru trimiterea cererilor din cadrul programului, inițiat în aprilie, a fost stabilită în iunie. Acest program a fost lansat în aprilie.
Un proiect a fost inițiat de Meloni și Frederiksen.
Totuşi, aceste clarificări nu par să fi convingut liderii Uniunii Europene care au semnat scrisoarea adresată lui Costa, Von der Leyen și Martin.
„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migraţiei sau alte ameninţări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Că intrarea ilegală a unui migrant se poate transforma într-o şedere legală”, au continuat aceştia.
Un mesaj trimis către Bruxelles, ratificat de 22 de țări, în contextul crizei Ceuta, include afirmația:
„Nu putem să permitem să se creeze impresia că acest lucru este posibil”
Actualitate
În semn de reacție la amenințarea tot mai intensă adresată spațiului Schengen de circulație liberă al UE și la natura explozivă a migrației ca problemă politică paneuropeană, semnatarii scrisorii au exprimat disponibilitatea de a întări sau readuce „controlul temporar la frontieră” în cadrul blocului.
Pe lângă Merz şi Meloni, scrisoarea a fost semnată de liderii din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia.
Ei au cerut organizarea unei videoconferințe între miniștrii de interne, pentru a stabili următorii pași.
Ulterior, Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat că o videoconferință dedicată „evoluțiilor din Ceuta” va avea loc.
Roma și Copenhaga au preluat inițiativa în redactarea scrisorii, începând procesul de elaborare a documentului.
Sánchez le ridică vocea la omologii săi, acuzați că sunt
„egoişti”
.
Într-o scrisoare adresată de asemenea lui Von der Leyen, Costa şi Martin, Sánchez i-a criticat dur pe omologii săi europeni care „au ales să atace Spania şi să solicite excluderea temporară a acesteia din Spaţiul Schengen”.
În ziua de joi, Meloni a fost prima care a sugerat suspendarea Spaniei din cadrul zonei de 29 de state, în care majoritatea controalelor la frontierele interne au dispărut. În ziua următoare, Italia a impus restricții asupra circulației libere din Spania către porturile și aeroporturile sale. În același timp, Franța a intensificat controalele la frontieră cu Spania, motivat de valul migranților proveniți din Ceuta.
În scrisoarea sa, la care a avut acces POLITICO, prim-ministrul socialist al Spaniei a susţinut că solicitările de excludere a Spaniei din spaţiul Schengen sunt „nu numai contrare legislaţiei europene, dreptului umanitar şi principiilor de solidaritate care ne leagă”, ci şi „intereselor pe termen lung ale Europei şi bunului simţ elementar”.
Sánchez a contrazis acuzațiile că Spania nu ar putea asigura securitatea frontierelor externe ale UE, prezentând date care arată că țara sa a înregistrat doar jumătate din numărul de intrări ilegale comparativ cu Italia în intervalul 2021‑2026.
El a subliniat, de asemenea, că nu este prima dată când migranţii sunt folosiţi ca armă împotriva membrilor blocului şi a reamintit încercarea Belarusului din 2021 de a semăna haos în UE prin facilitarea trecerii migranţilor în Polonia şi în mai multe ţări baltice.
Spania primește sprijin din surse pe care nimeni nu le-ar fi anticipat. Cei care se opun suspendării sale din Schengen contribuie la controalele la frontieră.
Actualitate
Prim-ministrul Spaniei a precizat că țările membre ale UE care au susținut propunerea de suspendare au fost
„motivate de prejudecăţi, ştiri false, ignoranţă sau interese politice”
.
„În contextul internaţional actual, Uniunea Europeană nu îşi poate permite acest tip de reacţie egoistă, polarizantă şi ilegală”
a adăugat el.
Pedro Sánchez a trimis o carta cu un ton aspru care evidențiază tensiunea în creștere dintre prim‑ministrul și mulți lideri ai Uniunii Europene, care au susținut excluderea temporară a Spaniei din zona Schengen.
COMENTARII / 0