Peste 100 de procurori cer schimbări în dosarele economice

În urma unei inițiative susținute de mai mult de o sută de procurori cu specializare în combaterea criminalității economice, se solicită modificarea legislației actuale de către Parlament și Guvern. Motivul invocat este acela că procedura de determinare a prejudiciilor în cadrul dosarelor de infracțiuni economice, prin intermediul unei expertize de specialitate, conduce la prelungirea anchetelor și accentuează în mod excesiv importanța expertului, după cum relatează News.ro.

Un număr de 118 procurori au semnat un document prin care cer modificarea urgentă a unei dispoziții din Legea nr. 241/2005, modificată ulterior prin Legea nr. 126/2024. Semnatarii, care includ procurori specializați în combaterea infracționalității economice din cadrul Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Reţeaua Informală Anti Evaziune şi Spălare de Bani, solicită Parlamentului și Guvernului să reexamineze regula care prevede reducerea cu o treime a pedepsei prevăzute de lege dacă prejudiciul este acoperit integral până la judecarea definitivă a cauzei.

Limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime

Citește șiȘeful Anthropic ar urma să ia cina alături de Donald Trump, după luni întregi de conflicte cu Guvernul SUA

dacă prejudiciul este acoperit integral prin plată efectivă. În prezent, prejudiciul este determinat prin expertiză de specialitate, la care suspectul sau inculpatul au drept de participare.

Într-o mișcare menită să redefinească rolul procurorilor, peste 100 de procurori au cerut ca expertiza în dosarele de infracțiuni economice să nu mai fie obligatorie, motivând că aceasta exagerază importanța expertului în astfel de cazuri.

„Supradimensionează” rolul expertului

au declarat procurorii, potrivit surselor. Această solicitare a fost făcută în contextul în care rolul experților în cadrul dosarelor de infracțiuni economice a devenit din ce în ce mai semnificativ.

În opinia inițiatorilor, reglementarea actuală are un impact semnificativ asupra procesului de determinare a prejudiciului. Legea nr. 241/2005 este menționată ca fiind cadrul normativ care impune realizarea unei expertize de specialitate în cauzele care privesc anumite infracțiuni. Acest lucru a transformat expertiza într-o cerință esențială pentru rechizitoriu, și nu într-un mijloc de probă facultativ. Inițiatorii susțin că această abordare limitează libertatea organelor judiciare de a decide cu privire la necesitatea și oportunitatea administrării probei cu expertiză fiscală.

Ancheta penală este constrânsă de o modificare legislativă care impune un cadru probatoriu rigid, transformând expertiza fiscală într-un filtru obligatoriu, mai degrabă decât un instrument. Această abordare conduce la o supradimensionare a rolului expertului, în detrimentul judecătorului și procurorului, care sunt responsabili cu interpretarea și coroborarea probelor. În acest context, soluția adoptată în cauză devine disproporționat dependentă de concluziile expertului fiscal, care pot fi ulterior contestate, nuanțate sau completate prin alte mijloace de probă sau expertize contradictorii.

Într-un demers considerat crucial, mai mult de o sută de procurori solicită abolirea caracterului obligatoriu al evaluărilor experților în cadrul anchetelor privind infracțiunile economice. Această solicitare se bazează pe motivul că rolul expertului este supradimensionat.

„Supradimensionează” rolul expertului

a declarat un reprezentant al procurorilor. Această decizie a fost luată în urma analizei costurilor ridicate asociate expertizelor.

Se preconizează că noua reglementare juridică va impune repercusiuni negative considerabile asupra procesului de investigare penală și a capacității de combatere a evaziunii fiscale. Durata anchetelor penale se va prelungi substantial, iar cheltuielile suportate de Ministerul Public și MAI vor fi deosebit de mari.

efecte negative majore

sunt preconizate de către magistraţii care anchetează infracţiuni economice. În domeniul fiscal, onorariile pentru expertizele de specialitate se ridică adesea la câteva mii de euro pentru fiecare raport în parte.

Se mai susține că respectiva prevedere legală, a cărei eliminare este solicitată, prevede realizarea expertizei în toate cazurile, inclusiv în cele extrem de simple, unde calcularea prejudiciului nu necesită cunoștințe tehnice sau științifice complexe, cum ar fi dosarele de evaziune fiscală ce implică doar neplata TVA. În asemenea situații, valoarea adăugată este clar menționată pe fiecare factură, iar prejudiciul poate fi determinat printr-o operație aritmetică elementară de adunare, potrivit procurorilor.

Se subliniază, de asemenea, că obligativitatea expertizei în cazurile de infracțiuni economice poate duce la prelungirea excesivă a perioadelor de rezolvare a dosarelor și chiar la apariția prescripției răspunderii penale.

Un pericol iminent planează asupra procesului de urmărire penală în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, determinând o potențială destabilizare și scădere a eficienței acestuia. Legea nr. 126/2024, intrat în vigoare în iunie 2024, ar putea conduce la o situație în care toate rechizitoriile întocmite de parchete între această dată și decembrie 2025 să fie invalidate în faza de cameră preliminară, din cauza inexistenței expertizei de specialitate. În consecință, aceste dosare ar putea fi returnate în bloc la parchete, așa cum s-a menționat într-un apel făcut public de către procurori.

Se invocă peste 100 de procurori în favoarea abolirii caracterului obligatoriu al expertizei în cadrul dosarelor ce privesc infracțiunile economice, motivând că aceasta „supradimensionează” rolul expertului.

„Supradimensionează” rolul expertului

este afirmația vehiculată în context.

Se susține, de asemenea, că o abordare similară cu cea din alte țări membre și poziția Parchetului European demonstrează că în cadrul Uniunii Europene, în cazuri asemănătoare, nu sunt necesare expertize fiscale obligatorii. Modelul implementat prin Legea nr. 126/2024 prezintă riscul de a distanța România de practicile europene consolidate.

În urma analizei, s-a ajuns la concluzia că recalibrarea rolului expertizei este necesară pentru a restabili echilibrul între drepturile procesuale ale suspectului sau inculpatului, pe de o parte, şi necesitatea unei determinări corecte a prejudiciului, pe de altă parte, precum şi pentru a respecta principiile fundamentale ale procesului penal.

„Pe cale de consecinţă, pentru a restabili echilibrul între drepturile procesuale ale suspectului/inculpatului, necesitatea unei determinări corecte a prejudiciului şi principiile fundamentale ale procesului penal, se impune recalibrarea rolului expertizei, prin transformarea acesteia din condiţie obligatorie şi unică de stabilire a prejudiciului într-un mijloc de probă facultativ şi supus liberei aprecieri a organelor judiciare”