Peste 30 de instituții publice din România, inclusiv un institut al Armatei, spitale și o instanță, folosesc camere de supraveghere rusești TRASSIR legate de servere din Moscova

Conform publicației Public Record, Institutul Geologic al României, unități militare, spitale, instanțe, școli și primării din întreaga țară au instalat camere video TRASSIR, produse de...

Conform publicației Public Record, Institutul Geologic al României, unități militare, spitale, instanțe, școli și primării din întreaga țară au instalat camere video TRASSIR, produse de o firmă moștenită din Moscova.

Sursa citată indică că, în total, cel puțin 34 de instituții publice din România au achiziționat astfel de echipamente.

În intervalul 2017-2026, organizațiile publice din România au efectuat 56 de achiziții ale sistemelor TRASSIR.

Citește șiTraian Băsescu a spus ce făcea dacă era în locul lui Luca Niculescu: „Aproape suntem condamnați la sărăcie”

Brandului rusesc se găsește în mod repetat în sistemul electronic de achiziții publice, fie ca specificație centrală, fie ca componentă a unor contracte extinse ce conțin echipamente de monitorizare video.

Tribunalul Brașov a alocat în 2023 aproape 35.000 lei pentru achiziționarea unui sistem de supraveghere TRASSIR, destinat exclusiv monitorizării interne a instituției.

Reprezentanții instituției au precizat că accesul la sistem se restrânge la personalul autorizat și că nu a fost efectuată nicio evaluare a riscurilor de securitate, însă au ales să păstreze camerele deja instalate.

Direcția Fiscală din județul Brașov a achiziționat în septembrie 2023 licențe TRASSIR, în valoare de aproape 19.000 de lei, incluzând funcționalități de arhivare a imaginilor.

În perioada 2020–2024, Spitalul Universitar Elias din București a efectuat cinci achiziții semnificative, cu un total de aproximativ 84.000 lei. Printre aceste investiții se numără instalații de monitorizare pentru Secția ATI și pentru Unitatea de Primiri Urgențe.

În luna iunie a anului 2023, Institutul Național de Cercetare‑Dezvoltare Medico‑Militară „Cantacuzino”, sub coordonarea Ministerului Apărării Naționale, a achiziționat cinci camere TRASSIR.

Institutul afirmă că sistemele nu se conectează la internet și pot fi accesate doar de personalul autorizat; totuși, se ia în considerare înlocuirea acestora, menționând uzura și caracteristicile tehnice ca motive.

Institutului Geologic al României a realizat cea mai semnificativă achiziție, cheltuind în martie 2024 99.000 de lei pentru echipamente TRASSIR. Aceste sisteme pot stoca versiuni suplimentare ale înregistrărilor și oferă funcții de recunoaștere automată a mișcărilor și a persoanelor.

Implementarea sistemelor TRASSIR în instituțiile publice generează îndoieli privind protecția informațiilor.

În anul 2023, reporterii de la Radio Europa Liberă din Ucraina au expus faptul că aparatele fabricate de firma DSSL din Moscova trimiteau informații către servere situate în Rusia.

O dintre firmele care dețineau acele servere a fost deja implicată în oferirea de servicii pentru FSB, serviciul rus de securitate.

În același timp, platforma TRASSIR Cloud, care facilitează vizualizarea imaginilor de la distanță, poate constitui un pericol, întrucât politica sa permite divulgarea datelor în conformitate cu legislația rusească.

O nouă constatare îngrijorătoare a fost realizată prin intermediul platformei Shodan, un motor de căutare destinat aparatelor conectate la rețea.

Mai mult de 30 de adrese IP din România au fost asociate cu sistemele TRASSIR, printre ele fiind o cameră amplasată într-o parcare din București, înregistrată de platformă la 3 noiembrie 2026.

Chiar dacă Shodan nu poate accesa direct fotografiile protejate cu parolă, simpla exponere a interfețelor dispozitivelor constituie un pericol major pentru securitatea cibernetică.

În plus, anumite camere situate în grădinițe sau în sediile poliției locale din România au fost publicate online fără a necesita autentificare, fapt ce a facilitat accesul general la fotografii delicate.

În România, interdicția de a folosi produse de securitate cibernetică de origine rusă a fost impusă în anul 2022, iar în ultima perioadă Senatul a aprobat prelungirea acestei restricții până în 2035.

Cu toate acestea, această măsură nu acoperă sistemele TRASSIR, care rămân în continuare achiziționate de numeroase instituții publice.

În trecut, deși erau impuse interdicții, unele instituții publice au continuat să achiziționeze programe rusești, printre care antivirusul Kaspersky, inclus în lista produselor interzise.

Pericolele legate de utilizarea sistemelor TRASSIR nu sunt recente. În anul 2020, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a interzis achiziția acestor echipamente pentru administrația regiunii Liov, se temându-se că ar putea fi exploatate pentru a urmări deplasările unităților militare.

În 2023, instalația nucleară de la Cernobîl a renunțat în totalitate la aparatele TRASSIR, iar în 2026, investigații efectuate de reporterii de la Europa Liberă au evidențiat că și Republica Moldova adopta aceste tehnologii, inclusiv la Aeroportul Internațional Chișinău.

În România, prelungirea utilizării acestor aparate generează temeri, în special din cauza sensibilității informațiilor administrate de autoritățile publice.

În același timp, unele organizații au început să adopte acțiuni pentru înlocuirea lor, în timp ce altele nu au efectuat încă analize privind riscurile de securitate asociate.

COMENTARII / 0