Pilonul 2 atrage mai mulți români: Dan Armeanu explică creșterea

Numărul de români care se bucură de fondurile acumulate în contul de pensie obligatorie gestionat privat, Pilonul 2, crește considerabil față de anul precedent. Aceștia au transferat cotă lunară în acest cont pe parcursul activității lor, conform datelor oficiale furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), incluse în raportul sistemului de pensii private pentru semestrul 2 din 2026.

Începând cu 1 ianuarie 2024, taxa de contribuție la Pilonul 2 a urcat la 4,75% în loc de 3,75% din venitul brut al contribuabilului, iar restul cotei CAS se alocă pensiei publice (Pilonul 1). Cota aferentă Pilonului 2 rămâne încă sub nivelul inițial stabilit de lege, în contextul reformei sistemului public de pensii din 2008.

Citește șiChina are o nouă țintă în disputa pentru Taiwan: un arhipelag crucial pentru orice încercare a armatei SUA de a opri o invazie chineză

„Generația decrețeilor”

plățile vor crește în număr.

Conform informațiilor oferite de vicepreședintele ASF Dan Armeanu, în primul semestru al anului 2026 s-au efectuat plăți ale activului personal net către 42.229 de participanți și beneficiari, în contrast cu 27.316 în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce indică o creștere de aproximativ 54,6%.

„Creșterea este semnificativă ca ritm anual, dar se înscrie în tendința firească de maturizare a Pilonului II. Sistemul de pensii private intră treptat într-o etapă în care un număr tot mai mare de participanți ajunge la vârsta pensionării și solicită plata activului personal net acumulat. Un factor important este și cel demografic. Apropierea de vârsta pensionării a așa-numitei «generații a decrețeilor», una dintre cele mai numeroase generații din România, va determina în mod natural creșterea numărului de beneficiari ai Pilonului II. Sistemul trece astfel, treptat, de la etapa predominantă de acumulare către etapa de maturitate, în care componenta de plată va avea o importanță tot mai mare”, a explicat Dan Armeanu, în răspunsul pentru Mediafax.

„Este de așteptat ca trendul să rămână crescător”

Demnitarul a menționat că în cifra respectivă se regăsesc și cei care au întârziat scoaterea fondurilor.

“Trebuie avut în vedere și faptul că plățile efectuate într-o anumită perioadă pot include persoane care au dobândit anterior dreptul la pensie, dar care de la urmă au depus cererea și documentația necesară. Prin urmare, numărul participanților și beneficiarilor

„Pentru următorii ani, este de așteptat ca trendul să rămână crescător, atât în ceea ce privește numărul participanților și beneficiarilor pentru care vor fi efectuate plăți ale activului personal net, cât și valoarea activelor personale nete plătite, pe fondul maturizării sistemului și al evoluțiilor demografice. Ritmul de creștere poate varia de la o perioadă la alta, în funcție de fluxul pensionărilor și de momentul solicitării plății activului personal net”, a estimat vicepreședintele ASF, în răspunsul pentru Mediafax.

„În general amânarea plății se face atunci când piața e în creștere”

Referitor la „stocul” de beneficiari cu dreptul de a percepe activul, însă care amână data de retragere, nu există

„Autoritatea de Supraveghere Financiară nu deține informații privind motivația participanților care, deși îndeplinesc condițiile pentru solicitarea plății activului personal net, amână depunerea cererii. De asemenea, datele disponibile la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară nu permit cuantificarea distinctă a acestui segment și nici realizarea unei analize privind profilul socio-profesional sau nivelul activului personal net acumulat de aceste persoane”, a explicat Dan Armeanu.

Legea nu impune ca participanții sau beneficiarii să retragă instantaneu sumele colectate; în cazul în care nu există o nevoie urgentă, banii pot fi lăsați în cont pentru a fi reinvestiți ulterior de către administratorii de fonduri.

„Momentul solicitării plății activului personal net reprezintă o decizie individuală a participantului. În lipsa unor informații individuale sau a unui studiu dedicat, nu pot fi formulate concluzii cu privire la motivele concrete care determină amânarea solicitării plății. În general, amânarea plății se face atunci când piața e în creștere și viitorii pensionari vor avea un câștig mai mare”, a conchis vicepreședintele ASF.

Informațiile esențiale despre sistemul de pensii private

Fondurile de pensii private obligatorii și facultative – Pilonul 2 și Pilonul 3 -, cu 9,64 de milioane de participanți, au acumulat, la finalul lunii iunie 2026, active totale în valoare de 246,20 miliarde lei  – respectiv active nete în valoare de 246,14 miliarde lei-  cu 39% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și cu 18% mai mult față de finalul anului anterior.

În raport cu PIB-ul, capitalul total al sistemului de pensii private a ajuns la 12,35% la sfârșitul lunii iunie 2026, marcând o creștere comparativ cu proporția de o cifră observată în aceeași perioadă a anului precedent, care era de 9,90% din PIB.

În contextul Pilonul 2, capitalul total al activelor gestionate de cele șapte fonduri de pensii private din România a ajuns la 237,42 miliarde lei la data de 30 iunie 2026, indicând o majorare de aproximativ 39% față de aceeași perioadă a anului precedent.

La finalul lunii iunie 2026, media activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat a atins 27.784 lei, reflectând o majorare de 36% față de aceeași perioadă a anului precedent.

În total, în primul semestru al anului 2026 s-au efectuat plăți din activul personal net către beneficiarii și participanții, însumând 1,73 miliarde lei pentru 42.229 persoane.

Majoritatea sumei totale a plăților efectuate, 82%, se referă la deschiderea dreptului la pensie, 8% rezultă din cauza decesului participantului și 10% provine din cauza invalidității.

Beneficiarii continuă să opteze pentru plata unică a activului, însă proporția lor a scăzut în raport cu anul precedent, conform rapoartelor ASF.

În primul semestru al anului 2026, 57% dintre participanți sau beneficiari au primit o plată unică a activului personal net, în timp ce 43% au ales plăți eșalonate.

La sfârșitul lunii iunie 2025, un an în urmă, 77% dintre beneficiarii și participanții au optat pentru plăți unice în locul celor eșalonate.

În ce mod se primește plata din Pilonul II?

Un contribuabil înscris la Pilonul II are posibilitatea de a accesa fondul acumulat în contul său personal de pensie privată în trei circumstanțe:

• atunci când obține decizia de pensionare pentru limita de vârstă din sistemul public de pensii;
• atunci când obține decizia de pensionare pentru invaliditate (indiferent de grad);
• în cazul decesului participantului la fond, suma poate fi revendicată de moștenitorii legali sau testamentari, după caz.

Momentan, înainte ca Legii privind plata pensiilor private să intre în vigoare, fiind declarată constituțională, reglementările oferă două modalități de recepție a fondurilor: se poate alege fie o sumă totală, plătită integral și imediat, fie o serie de plăți lunare egale, distribuite pe o perioadă de până la 5 ani (maxim 60 de instalmente).

Regulamentul referitor la plata pensiilor private a intrat în vigoare prin promulgare de către Nicușor Dan la data de 5 ianuarie 2026, după ce Camera Deputaților l-a aprobat pe 23 decembrie 2025, aliniind-o la hotărârea Curții Constituționale a României. Un an de la această promulgare, legea va deveni efectivă, stabilind 5 ianuarie 2027 ca data de intrare în vigoare.

Asta nu înseamnă însă că românii își vor încasa banii din Pilonul 2 și 3 în baza acestei legi începând din ziua intrării in vigoare. Potrivit dispozițiilor finale tranzitorii din lege, până la autorizarea primului fond de plată programată se aplică vechile reglementări.

Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a spus într-un interviu amplu și exclusiv acordat în luna august pentru Mediafax, că noua lege ar începe să fie aplicată cel mai devreme în septembrie 2027.

Conform noii legi, la solicitare, contribuabilii pot obține o sumă care nu depășește 30% din valoarea activului transferat în fondul de plată, într-o singură tranzacție, înainte ca pensiile să înceapă să fie plătite lunar. Această plată unică poate fi împărțită pe o perioadă de cel puțin opt ani.

Plata se efectuează până la completarea rambursării activului personal deținut de membrul unui fond de plată; în cazul în care decesul membrului apare înainte de finalizarea rambursării, valoarea neîncasată a activului este transferată moștenitorilor sub formă de plată unică.

Beneficiul de pensie poate fi perceput sub formă de pensie viagere, distribuită în rate lunare constante, stabilite prin metode actuariale, și continuă până la moartea membrului, beneficiarului sau persoanei supraviețuitoare, după caz. Descendenții membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului pot primi exclusiv sumele datorate și neîncasate pentru intervalul precedent moartei; orice resturi de capital, dacă există, rămân în fondul de plată.

Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari – așa numită pensie minimă garantată – este de 1.281 lei, astfel că  plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.