Pîslaru: A treia tranșă PNRR – 350,7 mil. euro recuperați

Dragoș Pîslaru a anunțat că evaluarea Comisiei Europene cu privire la Cererea de plată nr. 3 din PNRR a fost recepționată joi seara. Potrivit acestuia, această cerere de plată reprezintă una dintre cele mai complicate pe care România a avut de îndeplinit până în prezent.

„Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”

, a declarat Pîslaru, care a mai precizat că cererea a fost depusă la data de 15 decembrie 2023.

Citește șiAlexandru Nazare: S&P avertizează, riscurile rămân ridicate

În luna mai a anului 2025, Comisia Europeană a optat pentru o suspendare parțială a anumitor fonduri, motivând că o serie de reforme nu se realizaseră la un nivel satisfăcător. Ulterior, România a beneficiat de o perioadă de remediere, timp în care a înaintat explicații adiționale la data de 28 noiembrie 2025. În ciuda acestui fapt, Comisia Europeană a stabilit că un număr de patru obiective cheie încă nu se soluționaseră în mod adecvat.

Au fost recuperate 166 milioane Euro din suma inițial suspendată de 231 milioane Euro pentru România. Recuperarea sumei a fost posibilă în urma deciziei finale privind cererea de plată nr. 3 din PNRR, după cum a declarat Dragoș Pîslaru.

De la preluarea mandatului de ministru al Fondurilor Europene, pe 23 iunie, toate eforturile au fost concentrate pe recuperarea fondurilor suspendate, utilizând atât canale formale, cât și informale: discuții tehnice aprofundate, clarificări detaliate, negocieri intense și coordonare strânsă cu instituțiile responsabile, precum și dialog permanent cu reprezentanții Comisiei Europene. Acest efort susținut, derulat în tandem cu experții tehnici ai ministerului, a dus la recuperarea a 350,7 milioane Euro, sumă care fusese anterior suspendată. Un succes major în cadrul CP3 se referă la pensiile speciale, unde România a reușit să recupereze 166 milioane Euro din cele 231 milioane Euro suspendate inițial. Dosarul a fost deosebit de complex, necesitând șase amânări la Curtea Constituțională, ceea ce a dus la depășirea termenului stabilit de comun acord cu Comisia Europeană. Implicarea activă a premierului Ilie Bolojan a fost esențială în acest proces. Astfel, Comisia Europeană a confirmat că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește toate cerințele pentru acest jalon, după cum afirmă Dragoș Pîslaru.

Un alt dosar semnificativ aflat pe ordinea de zi este cel referitor la AMEPIP și la modul de guvernare al companiilor de stat guvernate de stat.

Ministrul afirmă că Oana Gheorghiu a jucat un rol crucial în impulsionarea reformei și recuperarea fondurilor europene. Este vorba despre o instituție cheie care trebuie să garanteze că companiile de stat sunt gestionate în mod profesionist și transparent, pe baza unor criterii de performanță obiective, și nu prin favoritism sau interese politice. În acest context, eforturile au dus la recuperarea a 132 milioane Euro.

În legătură cu cel de-al treilea jalon, se referă la companiile de stat din sectorul energetic, afirmă ministrul:

„Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”

. Anumite deficiențe au fost identificate de Comisia Europeană în ceea ce privește selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație ai acestor companii de stat, printre care se numără probleme serioase precum proceduri neclare și criterii incorect aplicate.

Un alt punct de referință important este cel de-al patrulea și vizează companiile de stat care activează în sectorul transporturilor, și anume: Metrorex, CFR Călători, CNAIR, CNIR și CFR.

Dragoș Pîslaru afirmă că problema esențială este aceeași și anume că statul trebuia să probeze că respectivele companii sunt gestionate de persoane alese în mod transparent, pe baza concurenței și a criteriilor de competență.
Comisia Europeană a semnalat că anumite proceduri nu au fost duse la bun sfârșit, că au existat chestiuni legate de conflict de interese și că anumite numiri nu au îndeplinit standardele solicitate.
În urma acestui fapt, România a înregistrat o pierdere de 15,4 milioane de euro și a reușit să recupereze 4,5 milioane de euro.
În esență, acolo unde a existat o voință politică puternică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat o mare parte din fondurile alocate.
În schimb, acolo unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în domeniul companiilor de stat, România a suferit pierderi financiare semnificative.

Nu poți solicita fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare persoane influente de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar pretinzi că faci selecția pe criterii de profesionalism

, declară Dragoș Pîslaru.

Întrebările privind responsabilitățile și consecințele financiare rămân fără răspuns.

Dragoș Pîslaru afirmă că întreaga responsabilitate revine „oricărui politician care a transformat fiecare oportunitate într-un prilej de a tergiversa sau a abandona eforturile de reformă autentică, de teama de a-și pierde avantajele, care și-a instalat în fruntea companiilor de stat partenere, rude și cunoștințe. Nu persoane competente și integere, ci acei politicieni care au considerat bugetul de stat drept o sursă de avere personală. Nu ca o obligație față de cetățenii români. Acei politicieni care decid să împiedice progresul României prin intermediul moțiunilor de cenzură, deoarece acest progres implică sistarea deturnării fondurilor publice. Acei politicieni care evită fondurile europene pentru că acestea impun direcționarea țării pe o cale benefică pentru români, și nu pentru interesele financiare proprii” spune ministrul.

În cele din urmă, românii sunt cei care suportă costurile. Încă o dată, aceștia trebuie să achite pentru consecințele nefaste ale unor decizii lipsite de viziune luate de către cei care conduc partidul și care, se pare, au interesul ca populația să rămână într-o stare de sărăcie și lipsă de educație, astfel încât să poată fi ușor de manipulat pentru a primi un nou vot.

„Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”

Această afirmație rămâne relevantă.