În cadrul unei conferințe de presă dedicate prezentării detaliilor proiectului de lege privind salarizarea, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a făcut declarații surprinzătoare. Anumite beneficii suplimentare au căpătat o popularitate excesivă în rândul funcționarilor publici din România, a afirmat el, adăugând că noua lege vizează eliminarea a 87 din totalul de 151 de sporuri acordate în prezent.
„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”
a declarat Dragoș Pîslaru.
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
În urma lansării în dezbatere publică, Proiectul Legii salarizării pentru angajații finanțați din resurse publice va fi supus procesului legislativ în Parlament, a declarat instituția responsabilă. Acest proiect include grilele de salarizare și planul de implementare, care au fost făcute publice astăzi și urmează să fie înaintate Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ.
Reforma sistemului de salarizare din sectorul public se va baza, potrivit Dragoș Pîslaru, pe mai multe principii fundamentale. Printre acestea se numără echitatea, care presupune
„muncă de valoare egală, salarizare egală”
, predictibilitatea și sustenabilitatea. De asemenea, obiectivele includ atragerea și motivarea profesioniștilor pentru a rămâne în sistemul public, performanța și responsabilitatea. Un alt aspect important este caracterul unitar al sistemului, care trebuie să fie mai clar și mai predictibil. În plus, coerența în ceea ce privește salarizarea administrației locale va fi, de asemenea, un factor cheie.
Luni, la Palatul Victoria, într-o conferință de presă, Ministrul Pîslaru a adresat mulțumiri partidelor politice pentru acceptul lor privind anumite aspecte fundamentale.
„Eliminăm 87 de sporuri din 151”
a declarat el, prezentând detalii despre Legea salarizării în sectorul public.
Anumite limite financiare au fost agreate pentru a fi respectate, astfel încât bugetul pentru anul viitor să nu depășească 174 de miliarde de lei, cu 8 miliarde de lei alocate pentru reformă, față de 166 de miliarde de lei în prezent.
Oficialul a subliniat că
salariile nu scad
și că protecția veniturilor este un principiu fundamental, astfel încât niciun venit să nu fie diminuat.
De asemenea, a fost agreată necesitatea unei implementări unitare a legii, fără excepții sau adoptări separate de către diferite familii ocupaționale.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, sistemul actual de salarizare prezintă deficiențe majore, deoarece grilele de salarizare nu sunt corelate corespunzător între diferitele familii ocupaționale, ceea ce duce la defavorizarea anumitor profesii sau sectoare care nu dispun de pârghiile politice necesare pentru a obține legislație specială prin mijloace precum presiuni, greve sau alte intervenții.
Schimbările în sistemul de salarizare sunt condiționate de o înțelegere comună, a declarat Dragoș Pîslaru.
„Acum, ce facem este să spunem așa, dacă există un acord, și asta este asumpția de bază de la care plecăm pe salarizare, că aceasta ar trebui să fie ierarhia între funcțiile pe care noi le avem, între familiile ocupaționale, atunci, cumva, este foarte important ca orice fel de negociere sau discuții să plece de la această ierarhizare”
Anomalia legată de sporuri a ajuns să fie considerată o adevărată distracție națională.
Potrivit declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, proiectul în forma sa actuală implică abolirea a 87 din totalul de 151 de suplimente salariale acordate în sectorul administrativ din România, a explicat el.
151 de sporuri sunt prezente în acest moment în domeniul salarizării publice, însă numărul acestora urmează să fie redus.
Motivul pentru care nu s-a intervenit anterior pe salariile de bază, a explicat el, este acela că ar fi fost nevoie de modificarea legii 153.
În consecință, s-a pus accent pe sporuri – un fenomen devenit extrem de popular în administrația din România.
„Noi ce am făcut, prin acest proiect pe care îl prezentăm, este să eliminăm 87 din aceste sporuri, deci 87 din 151 înseamnă o reducere de aproape 57%”
Referința valorică, împreună cu cei doi indicatori care au un impact asupra acesteia,
Potrivit declarațiilor ministrului, 4.100 de lei reprezintă valoarea de referință care ar permite încadrarea într-o anvelopă de 8 miliarde. O creștere a acestei valori este condiționată de producerea a două evenimente, după cum a precizat ministrul.
Creșterea economică, măsurată prin PIB, reprezintă primul aspect, astfel încât, odată cu majorarea valorii nominale a acestuia, devine evident că există posibilitatea de a mări salariile în sectorul public. Dragoș Pîslaru a făcut această declarație, precizând că nu există o condiționare în acest sens.
„Primul lucru este legat de creșterea PIB, deci, dacă țara crește ca PIB nominal, atunci evident că există spațiu să crești salariile în sectorul public. Atenție, nu există o condiționare”
a explicat el.
was not needed as per critique. Here is rewritten response
„Primul lucru este legat de creșterea PIB, deci, dacă țara crește ca PIB nominal, atunci evident că există spațiu să crești salariile în sectorul public. Atenție, nu există o condiționare”
a afirmat Dragoș Pîslaru, subliniind că o creștere a valorii nominale a produsului intern brut permite o majorare a veniturilor în sectorul public fără să implice o restricție.
Ministrul a subliniat că 1,2 milioane de angajați sunt afectați de reformă. Schimbarea numărului de personal permite o creștere a valorii de referință. Odată cu reducerea costurilor și creșterea productivității, remunerația angajaților poate fi îmbunătățită.
Există posibilitatea, dacă există o creștere de productivitate, să poți să faci poate mai multe lucruri cu mai puțini oameni și asta înseamnă că trebuie să îi remunerezi mai bine
, a adăugat el.
COMENTARII / 0