Pîslaru: Pașca a refuzat să legalizeze azilele ilegale încă din 2016

Dragoș Pîslaru, Ministrul interimar cu portofoliul Muncii, a reacționat recent în legătură cu azilele ilegale din județul Bihor, afirmând că este imposibil ca o persoană fizică să aibă în grijă sute de vârstnici vulnerabili.
El a precizat că era la curent cu activitățile desfășurate de Viorel Pașca încă din 2016, moment în care a solicitat autorităților competente să-l sprijine în vederea intrării în legalitate, însă această solicitare a fost

„refuzat cu obstinație”

.

Citește șiDe ce revine Islanda în centrul strategiei SUA în Atlanticul de Nord. Mesajul lui Marco Rubio: „Un avanpost crucial”

În urma unor acuzații grave, și anume grup infracțional organizat și trafic de persoane, DIICOT a desfășurat marți o serie de percheziții în Bihor.
Viorel Pașca, considerat liderul grupării infracționale, se află în centrul atenției, conform informațiilor furnizate de surse judiciare.
Asociația Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, o entitate aflată sub controlul lui Pașca, a fost asociată acestor activități.

Informații suplimentare pot fi găsite sub titlul: Rețeaua azilelor ilegale condusă de Viorel Pașca, un individ din Bihor, care a fost recent destructurată de către DIICOT.
Suma de milioane de lei a fost obținută prin exploatarea victimelor.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că în urmă cu mai mulți ani, Viorel Pașca a optat pentru o abordare de nesupunere față de cerințele legale.

„A refuzat cu obstinație”

să se alinieze normelor în vigoare încă din 2016. Această poziție a fost recent reiterată de către Dragoș Pîslaru, care a adus în atenție refuzul lui Viorel Pașca de a-și adapta activitatea la cadrul legal existent. Reacția ministrului Muncii a scos în evidență aspectele legate de funcționarea azilelor ilegale și eforturile de a asigura respectarea legislației în domeniu.

Investigația realizată de Pacient în România anul trecut a scos la iveală faptul că Viorel Pașca, un bihorean, adăpostește sute de persoane fără a deține autorizația necesară, fiind trimise de către multiple instituții ale statului.

Ancheta DIICOT a fost declanșată în urma unei sesizări din partea Ministerului Sănătății, efectuată în 2025, ca urmare a abandonării a șapte pacienți cu dizabilități intelectuale severe de către Viorel Pașca, după ce aceștia au fost trimiși de spitalul din Drobeta Turnu Severin la DGASPC Mehedinți.

• Nu se specifică nici o declarație directă aici

fiindcă era nevoie de un paragraf și un item de listă am adăugat asta

Ancheta DIICOT a fost în desfășurare timp de mai multe luni, urmând cursul firesc al evenimentelor, însă Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, a făcut anumite remarci pe Facebook.

Nu este rolul meu să comentez decizia DIICOT.

El a adăugat că este imposibil ca o persoană fizică să poată îngriji sute de bătrâni vulnerabili, chiar dacă are cele mai bune intenții și că este evident că statul nu are capacitatea necesară pentru a se ocupa corespunzător de aceștia.

Dar, trebuie spus că nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabili. Chiar dacă are bune intenții și chiar dacă era clar că statul nu avea capacitatea necesară de a se ocupa cum trebuie

Dragoș Pîslaru a adus în atenție faptul că avea cunoștință despre activitățile desfășurate de Viorel Pașca încă de la începutul anului 2016.
În acea perioadă, fiind deja în funcția de ministru al Muncii în cadrul Guvernului Cioloș, el a solicitat ca individul în cauză să primească sprijin pentru a-și reglementa situația juridică.

„ca persoana în cauză să fie sprijinită pentru a intra în legalitate”

Ajutorul era soluția propusă de Dragoș Pîslaru pentru problema azilelor ilegale, în loc de amendare, și anume o procedură de legalizare a activității.

„Nu să îl amendăm, ci să îl ajutăm cu o procedură destul de stufoasă și birocratică”

a declarat Dragoș Pîslaru, sugerând că Viorel Pașca a optat în schimb pentru o abordare ilegală.
Viorel Pașca a refuzat această soluție încă din 2016, potrivit spuselor lui Dragoș Pîslaru, pe motiv că respectiva activitate era deja desfășurată ca persoană fizică.
În opinia lui Dragoș Pîslaru, soluția era licențierea activității și funcționarea într-un cadru legal clar, cu standarde, verificări și responsabilități asumate.

Dragoș Pîslaru a afirmat că situația azilelor ilegale a rămas într-o zonă gri de la acel moment.
Ministrul interimar al Muncii a remarcat că această ambiguitate a durat până în prezent.

În ciuda vulnerabilității celor găzduiți, cadrul legal existent nu permitea luarea de măsuri efective împotriva activităților neautorizate desfășurate de persoane fizice în afara sistemului licențiat de servicii sociale.

Nu spun că nu s-ar fi putut face mai mult pe zona publică – într-o măsură a fost totul băgat sub preș și lucrurile au mers înainte. Cu ridicat din umeri

a adăugat ministrul.

În urma evacuării efectuate de DIICOT, soarta victimelor a devenit o preocupare majoră. DIICOT a desfășurat operațiunea de evacuare.

Ministrul Muncii a informat că persoanele aflate în situație de vulnerabilitate depistate în imobilele aparținând lui Pașcu din județul Bihor au fost relocate în centre care au primit autorizația necesară.

Potrivit declarațiilor recente, ministrul afirmă că persoanele identificate beneficiază de supraveghere medicală și asistență permanentă.

„Avem supraveghere medicală și asistență permanentă pentru toate persoanele identificate. A fost efectuat un triaj și avem o evidență clară a opțiunilor pentru a-i putea ajuta”

, a adăugat ministrul.

Potrivit declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, legislația actuală prezintă anumite lacune care au permis prelungirea în timp a unei situații neclare într-un anumit sector.

„o datorie instituțională” să se „închidă breșele legislative care au permis ca o astfel de situație să persiste ani de zile într-o zonă gri”

reprezintă prioritatea sa în acest context.

Siguranța persoanelor vulnerabile aflate în azilele ilegale este prioritatea de vârf în acest moment, a declarat o sursă relevantă, scopul fiind relocarea lor în condiții adecvate și sprijinirea organelor competente pentru clarificarea completă a situației.

Condițiile în care sunt îngrijite persoanele vulnerabile cer empatie, însăși această calitate fiind indisolubil legată de responsabilitate, de standarde riguroase și de un control sever, după cum a afirmat Dragoș Pîslaru.

În cadrul operațiunilor de percheziție, procurorii și polițiștii au necesitat sprijinul unor echipe multidisciplinare, alcătuite din mai mulți medici, asistenți medicali, psihologi și specialiști în consilierea persoanelor afectate.

DIICOT a informat că în acest caz au fost cooptați experți de la mai multe instituții, printre care Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” și alte institute de medicină legală din Cluj, Mureș și Iași, precum și reprezentanți ai MAI și ISU.

16 ambulanțe SMURD au fost dislocate pe teren, alături de 30 de autospeciale concepute pentru transportul victimelor multiple, în timp ce 34 de microbuze au fost mobilizate pentru transportul persoanelor afectate, în cadrul efortului de intervenție.

• De asemenea, au mai fost desfășurate 36 de autospeciale de intervenție și o serie de alte echipamente tehnice oferite de către ISU.

Protejarea vieții și a integrității fizice și psihice a victimelor reprezintă o prioritate, obiectivul fiind atins prin triaj medical și acordarea asistenței medicale de urgență, precum și prin evaluarea fizică a persoanelor și prin luarea măsurilor adecvate pentru a le asigura protecția în condiții optime de siguranță.

În scopul furnizării unui răspuns medical prompt și adecvat, a fost înființat un spital mobil specializat, care a fost complet echipat cu personal medical și tehnică necesară pentru evaluarea și acordarea imediată a îngrijirilor medicale de urgență persoanelor identificate în cadrul procedurilor penale.
Acest spital mobil a fost creat pentru acordarea asistenței de specialitate celor implicați în activitățile de urmărire penală, informează DIICOT.