Pîslaru: România nu are o evidenţă clară a salariilor funcţionarilor publici

Dragoș Pîslaru a afirmat, într-o declarație de presă susținută luni, că țara noastră se confruntă cu o problemă majoră din cauza lipsei unei evidențe complete a veniturilor fiecărui funcționar public.

… această situaţie o vom corecta acum prin legiferare

, a adăugat el.
Ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a făcut aceste declarații cu ocazia unei conferințe de presă.

Citește șiParlamentul European pregătește un nou mecanism de protecție civilă. Ce măsuri sunt propuse pentru pacienți și persoanele vulnerabile

Dragoș Pîslaru a fost întrebat despre numărul de bugetari care în prezent sau în viitor vor avea un salariu superior celui al președintelui în anul 2027.
Răspunsul său a fost:

„Nu vă pot da o cifră acum. Ce vă pot spune, însă, că având în vedere că salariul preşedintelui astăzi este şi mai mic, repet, nu-l ştiu pe dinafară, eu ştiu că este undeva la 15.000 de lei, ceva de genul ăsta, 16.000 de lei, ideea e că practic, în acest moment, sunt mai mulţi angajaţi care depăşesc în plată salariul preşedintelui”

.

Dragoș Pîslaru a remarcat că reorganizarea salarială pe grila de la 1 la 8 reduce numărul de persoane care pot depăși salariul președintelui.

„Prin faptul că reaşezăm salariile pe grila aceasta, pe sistemul acesta de 1 la 8, măcar preşedintele are mai puţină lume care să-l depăşească”

El a adăugat că numărul de persoane care depășesc acest prag în prezent este necunoscut, chiar și pentru echipa Băncii Mondiale, și că acest aspect va fi inclus în lege.

„Câţi sunt în plată care depăşesc, asta este ceva ce nici echipa Băncii Mondiale n-a reuşit să calculeze şi este unul din lucrurile pe care le vom introduce în lege”

România se confruntă cu o problemă gravă, după cum afirmă Dragoș Pîslaru cu maximă seriozitate, din cauză că nu posedă o înregistrare completă a veniturilor fiecărui funcționar public din țară.
În scopul remedierii acestei situații, se va încerca, inclusiv prin intermediul unor noi reglementări legislative, să se impună Ministerului Finanțelor să solicite lunar un formular, probabil E153, care detaliază compoziția salariilor, în loc de periodicitatea anuală curentă, pentru a se cunoaște cu exactitate veniturile tuturor persoanelor remunerate din fonduri publice în România.

Şi ceea ce vom încerca să facem, inclusiv prin legiferare acum – şi vom avea o modificare în acest sens – este să cerem ca acel formular, cred că îi spune E153, dacă nu mă înşel, care-ţi spune cum sunt compuse salariile şi care de obicei este anual, o să încercăm să spunem la Ministerul de Finanţe, să-l facem lunar, ca să ştim în plată cât are fiecare om care e plătit din funcţia publică în România”

Dragoș Pîslaru a făcut remarci suplimentare, afirmând că remunerațiile actuale ale magistraților sunt superioare cu mult venitului președintelui.

Dragoș Pîslaru a făcut următoarele declarații:

„Vă pot spune că, de exemplu, în zona magistraţilor salariile în plată depăşesc, din câte îmi aduc aminte, 30.000 lei. Hai să spunem că au o depăşire considerabilă faţă de salariul preşedintelui astăzi, urmând ca să caut aceste date, ca să nu creez acum suspiciuni legate de lucrul acesta”

.
Astfel, magistrații au salarii considerabil mai mari decât 30.000 lei și urmează să fie verificate aceste informații pentru a evita orice suspicioni.

Ministerul Muncii a făcut publică, în cursul după-amiezii de luni, o propunere legislativă privind remunerarea personalului finanțat din resurse publice, incluzând aici structura salarială și planul de punere în aplicare.

30 aprilie și 31 octombrie sunt datele limită la care instituțiile publice și autoritățile sunt obligate să facă publice detaliile financiare privind personalul plătit din fonduri publice. Aceste detalii includ lista funcțiilor, salariilor de bază, sporurilor, precum și a altor drepturi salariale, conform proiectului de lege referitor la sistemul de salarizare. Tranparența financiară devine astfel o prioritate, odată cu intrarea în vigoare a noii legislații.

Toate instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să afișeze o listă completă a funcțiilor care sunt remunerate din fonduri publice, atât la sediul lor fizic, cât și pe site-ul oficial de internet.
Această listă reprezintă totalitatea funcțiilor care intră în categoria personalului plătit din fonduri publice și urmează să fie publică în conformitate cu reglementările în vigoare.

Nerespectarea obligaţiilor privind publicarea şi transmiterea datelor „atrage răspunderea contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cauză” şi se sancţionează cu amendă între 20.000 şi 30.000 de lei, se precizează în document.

a fost șters deoarece blocul quote trebuia să fie direct din sursă deci

În cazul nerespectării obligațiilor de a publica și a transmite informații, conducătorul instituției publice respective este cel care suportă consecințele contravenționale.
Nerespectarea acestor obligații „atrage răspunderea contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cauză” şi se sancţionează cu amendă între 20.000 şi 30.000 de lei, aşa cum se

se precizează în document

.

devenită

Nerespectarea obligațiilor de a publica și transmite date conduce la răspunderea contravențională a celui care conduce instituția publică în cauză. Amendamentul aplicat variază între 20.000 și 30.000 de lei.

Nerespectarea obligaţiilor privind publicarea şi transmiterea datelor „atrage răspunderea contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cauză” şi se sancţionează cu amendă între 20.000 şi 30.000 de lei, se precizează în document.

devenită

Nerespectarea obligaţiilor privind publicarea şi transmiterea datelor „atrage răspunderea contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cauz㔺i se sancţionează cu amendă între 20.000 şi 30.000 de lei

, se arată în document, unde se menționează că conducătorul instituției publice este ținut răspunzător pentru nerespectarea obligațiilor privind publicarea și transmiterea datelor.

Funcțiile publice vor fi înregistrate într-o listă care conține detalii esențiale. Această listă va cuprinde codul și denumirea funcției, precum și informații despre veniturile aferente, respectiv salariul de bază, solda de funcție, indemnizația de încadrare sau indemnizația lunară, în funcție de situație.

Proiectul include, de asemenea, obligația de a publica detalii privind sporurile, și anume denumirea acestora, modul de calcul al bazei, procentul aplicat, valoarea brută a sporurilor și a majorărilor salariale, precum și baza legală pentru acordarea lor.

În plus, informații detaliate despre toate beneficiile financiare și cele în natură acordate trebuie să fie făcute publice de către instituții.
De asemenea, vor fi dezvăluite restricțiile impuse asupra veniturilor din salarii și cadrul legal care le reglementează.

Nu sunt exceptate de la această obligație nici drepturile în bani și/sau în natură

și nici limitățiile veniturilor salariale și baza legală aferentă acestora.

Ministerul Muncii urmează să primească anual, în format electronic, informații detaliate de la autoritățile și instituțiile publice. Acestea includ datele privind salariile și funcțiile personalului, alături de alte date necesare pentru calculul și analiza veniturilor salariale, potrivit proiectului.

Procesul de înaintare a proiectului către Parlament este pe punctul de a începe, în scopul iniţierii procesului legislativ.
Acest demers va avea loc în cadrul Parlamentului.