Pîslaru: sperăm ca Nicușor Dan să retrimită legea decarbonizării

A new div element is instantiated and assigned to the variable ad.

ad.id este egal cu ‘AdSense’;

Se atribuie proprietatea className a obiectului ad cu valoarea ‘AdSense’.

Citește șiIslanda, dată în judecată pentru că nu acordă prioritate legislației europene | „Este un caz juridic mai complex decât pare”

ad.style.display = ‘block’;

Linia de cod ad.style.position = ‘absolute’; setează poziția elementului ad la poziție absolută.

The element ad has its style.top property set to ‘-1px’.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3894087″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/pislaru-dupa-votul-pe-legea-decarbonizarii-speram-ca-nicusor-dan-sa-o-retrimita-in-parlament-cati-bani-din-pnrr-sunt-in-pericol-3894087″,”fullCatPath”:”/stiri/economie”}

Dragoș Pîslaru, care ocupă funcția de ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, afirmă că modificările aprobate de Parlament asupra legii decarbonizării ar putea împiedica procesarea cererilor de plată 5 și 6 din PNRR, care cuprind granturi de aproximativ cinci miliarde de euro. El susține că Guvernul îi va prezenta președintelui Nicușor Dan motivele pentru a trimite legea înapoi în Parlament și avertizează că fondurile europene nu vor putea fi achitate

Scriptul adaugă o funcție în coada de comenzi a googletag, iar la execuție aceasta declanșează display cu parametru div-gpt-ad-1534428397355-0.

Camera Deputaților a aprobat miercuri, în calitate de organ decizional, proiectul ce stabilește măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic, în versiunea revizuită de Senat. Amendamentul contestat stipulează că nicio capacitate de producție energetică nu poate fi suspendată până când nu se activează o capacitate de dimensiune echivalentă. Proiectul este destinat să fie trimis la președintele României.

După vot, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și deputatul PNL Ionel Bogdan au acuzat PSD și AUR că au modificat un angajament deja îndeplinit de România în cadrul PNRR. Pîslaru a susținut că amendamentul nu împiedică închiderea imediată a unor centrale, deoarece Guvernul anunțase deja că actualele capacități pe cărbune trebuie menținute cel puțin până după iarnă și până la intrarea în funcțiune a unor noi unități de producție.

Pîslaru a declarat:

„Miza este să ne îndreptăm către președintele țării”

Ministrul interimar a declarat că schimbarea normativului influențează faza 114 a PNRR, pentru care România a înregistrat deja fonduri prin cererea de plată numărul 2. El susține că aspectul de „reversibilitate” ar putea împiedica aprobarea cererilor de plată viitoare.

„În ceea ce privește decarbonizarea, votul final arată că s-a adoptat ceva care nu are niciun efect și nu oprește nimic. Ideea de a nu mai închide centrale până când nu este pus altceva în loc ar fi presupus că Parlamentul își asumă că vrea să oprească ceva care era în lucru. Nu exista însă nicio intenție a Guvernului de a închide aceste centrale. Din contră, Guvernul, prin vocea prim-ministrului Ilie Bolojan, prin vocea mea și prin vocea colegilor de la Ministerul Energiei, anunțase Comisia Europeană și pregătise un studiu care vine încă de pe vremea domnului Burduja. Practic, astăzi a fost adoptat un amendament care nu face decât să strice legislația din Ordonanța de urgență nr. 108/2022, care ne-a adus banii prin cererea de plată nr. 2, pentru jalonul 114. În acest moment avem deja un risc iminent ca cererile de plată 5 și 6 să fie blocate până la soluționarea problemei de reversibilitate. Miza acum este să ne îndreptăm către președintele țării, care reprezintă ultimul bastion pentru ca această lege să nu intre în vigoare”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministerul a menționat că MIPE a trimis la Comisia Europeană modificările înainte de votul final și a cerut o analiză tehnică. Conform declarației sale, răspunsul obținut indică că etapă deja plătită este compromisă, iar România se confruntă cu posibilitatea unei penalitate financiară și cu întârzieri în aprobarea cererilor viitoare.

„Noi, încă din seara zilei de alaltăieri, având pe masă această intenție de modificare a Ordonanței nr. 108, am scris Comisiei Europene. Am transmis Comisiei Europene amendamentele propuse și am întrebat cum sunt evaluate. Am primit negru pe alb răspunsul tehnic, urmând să vină și răspunsul politic. Răspunsul tehnic spune foarte clar că jalonul 114, adică acela care a fost plătit prin cererea de plată nr. 2, este afectat și că avem o problemă de reversibilitate. Este evident că vorbim despre o penalitate financiară, pentru că ni s-au acordat niște bani pe care, în urma acestei modificări, nu îi mai justificăm. În condițiile reversibilității, cererile de plată care mai trebuie depuse vor fi afectate în procesul lor de depunere și de aprobare. Acest lucru este scris textual. Nu avem niciun dubiu de interpretare. Jalonul respectiv a avut o valoare de aproximativ 600 de milioane de euro. Poate fi vorba despre o sumă de câteva sute de milioane de euro. Nu se iau în calcul numai banii pe care îi aveai, ci se aplică un fel de coeficient pentru încălcarea regulamentului, care rămâne la latitudinea Comisiei să îl stabilească. Aș spune, deci, de la sute de milioane de euro până la nivelul indicat de prim-ministru”, a explicat acesta.

Avem expusă întreaga sumă de cinci miliarde de euro

Pîslaru susține că problema nu se limitează la penalitatea aferentă jalonului deja plătit. Potrivit acestuia, cererea de plată numărul 5 include două miliarde de euro din granturi și era pregătită pentru depunere, iar alte trei miliarde de euro se regăsesc în ultima cerere.

„Cererea de plată nr. 5 a fost negociată, este curată, este pregătită și trebuia doar să o depunem, după ce primim de la Consiliu ultima versiune a PNRR. În această cerere aveam două miliarde de euro în granturi curate, exact cum a fost și în cazul cererii de plată nr. 4, unde nu am avut probleme. Dacă se amână cererea de plată nr. 5 și, ulterior, este afectată și cererea de plată nr. 6, pe care ar trebui să o depunem până la 30 septembrie, România va trebui să vină și să arate cum corectează situația. În sesiunea din septembrie, Parlamentul ar trebui să revină și să modifice din nou legea, dacă vrem să mai primim vreun ban prin PNRR. Trebuie să înțelegem că, atunci când ai reversibilitate, nu poți continua mai departe procesul de plată”, a declarat acesta.

Ministerul a declarat că, înainte de a se modifica legea, autoritățile preconiza că România ar putea recupera aproximativ 95% din granturile rămase în PNRR, cu o pierdere posibilă de 200-300 de milioane de euro. În urma votului din Parlament, el a menționat că întreaga sumă restantă este supusă incertitudinii.

„Până la discuția de astăzi, știam că avem securizate două miliarde de euro prin cererea de plată nr. 5, pentru care reformele erau deja aprobate. Mai rămâneau încă trei miliarde de euro la final. Vorbesc numai despre granturi, pentru că acestea contează cu adevărat. Estimarea era că am putea pierde între 200 și 300 de milioane de euro din cele trei miliarde finale. Asta ne-ar fi dus la o absorbție de aproximativ 95%. Acum, în acest context, avem expusă întreaga sumă de cinci miliarde de euro, din cauza reversibilității adoptate astăzi. Am un semn de întrebare în ceea ce privește posibilitatea de a mai atrage vreun ban”, a avertizat Pîslaru.

Ce se produce dacă președintele reintroduce legea în Parlament

Întrebat dacă soluția este ca președintele Nicușor Dan să nu promulge legea și să solicite reexaminarea acesteia, ministrul a răspuns că aceasta este „așteptarea și speranța” Guvernului.

În declarația sa, Pîslaru a subliniat că

„Președintele țării trebuie să acționeze ca ultimul bastion, înțelegând importanța și responsabilitatea pe care le avem. Poziția Guvernului este și va fi să fundamenteze către Administrația Prezidențială motivele pentru care această lege nu poate să intre în vigoare și consecințele sale”

și a afirmat că guvernul trebuie să explice Administrației Prezidențiale motivele pentru care legea nu poate fi promulgată și efectele pe care le-ar avea.

El a precizat că, chiar dacă legea ar fi promulgată, aceasta nu ar însemna automat pierderea totală a sumei de cinci miliarde de euro, însă Comisia Europeană ar întrerupe verificarea cererilor de plată până la remedierea textului legislativ.

„Comisia ar solicita României să vină cu măsurile prin care pune din nou în practică angajamentul din trecut. Mai întâi, Comisia va trimite o notificare prin care semnalează această reversibilitate. România va trebui să răspundă și să explice de ce s-a ajuns aici, ce va face și care sunt măsurile pe care le va adopta. Până când nu va primi un răspuns satisfăcător, Comisia nu va putea procesa cererile de plată 5 și 6. Dacă în luna noiembrie România revine la sentimente mai bune și la un nivel minim de maturitate și elimină amendamentul adoptat astăzi, teoretic, cererile de plată 5 și 6 s-ar debloca imediat, spre sfârșitul anului. Nu înseamnă că nu vom mai primi definitiv banii, ci că procesarea cererilor și plata vor fi amânate până când rezolvăm aceste probleme”, a precizat ministrul.

Pîslaru a refuzat susținerea că propunerea legislativă era necesară pentru a preveni închiderea unităților pe cărbune înainte ca alternativele să fie disponibile. El a citat analiza de adecvatitate efectuată de Transelectrica, care arată că cel puțin o parte din grupuri trebuie menținute până după sezonul rece și până la finalizarea centralei din Mintia.

În cadrul prezentării, ministrul a subliniat că, conform raportului de

Ionel Bogdan a afirmat:

„Am asistat la un nou concurs de populism în Camera Deputaților”

Ionel Bogdan, președintele partidului PNL din Maramureș, a spus că liberalii nu au acceptat versiunea finală a legii, pentru că modificările introduse schimbă obligațiile pe care România le-a preluat față de Comisia Europeană.

„Riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR doar din cauza unei singure legi, legea decarbonizării. Partidul Național Liberal nu a votat acest proiect de lege. Nu pentru că nu și-ar fi dorit să îl voteze, ci pentru că a fost modificat substanțial prin niște amendamente care schimbă, practic, ceea ce România și-a asumat în fața Comisiei Europene. Astăzi am asistat la un nou concurs de populism în Camera Deputaților, un concurs de populism între PSD și AUR, pe amendamente la legi care pot aduce beneficii României sau, dimpotrivă, pot aduce prejudicii foarte mari României”, a declarat Ionel Bogdan.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va trimite Comisia Europene versiunea finală aprobată de Parlament și va prezenta Administrația Prezidențială motivele pentru care cere ca legea să nu fie promulgată în starea actuală.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });