Pîslaru: Spor salarial automat pentru doctorat, o idee nejustificată

Dragoş Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a afirmat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Palatul Victoria, că sporul de doctorat a fost deja integrat în sistemul de salarizare pentru sectorul educaţional, unde reprezintă o parte a activităţii profesionale.

Ideea că simpla deţinere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică

, a adăugat el.

Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei

Ideile privind suplimentarea salarială pentru angajații cu doctorat sunt subiectul unei dezbateri mai ample.
În domeniul educației, această suplimentare a fost deja integrată în sistemul de salarizare, însă pentru alte sectoare, problema rămâne deschisă.
Se consideră că remunerarea ar trebui să fie stabilită la un nivel care să reflecte valoarea studiilor superioare, dar nu neapărat să implice o suplimentare automată pentru titularii de doctorat.

Nu cred că se justifică

această abordare, potrivit declarațiilor, echipei de salarizare din minister și echipei Băncii Mondiale fiind de acord cu această poziție.

În fiecare lună, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, sunt nevoit să examinez şi să aprob un raport detaliat, prezentat de către posesorii de doctorat, care descriu modul în care studiile lor doctorale contribuie la activitatea desfăşurată în cadrul acestui minister.

Explicațiile privind modul în care un titlu de doctor în psihologie contribuie la o înțelegere aprofundată a beneficiarilor sau un doctorat în administrație publică facilitează cunoașterea procesului de elaborare a documentelor în cadrul ministerului reprezintă aspecte birocratice jenante.

Pîslaru a accentuat că este preferabil să existe o structură salarială care să favorizeze funcţiile, inclusiv pe cele de conducere, fără să existe reţineri în acest sens.
În acest mod, se poate stabili cu claritate că obţinerea unui doctorat reprezintă o calificare pentru ocuparea unei anumite funcţii.

Deci, mai degrabă să avem o salarizare care, repet, e mai bine aşezată pentru funcţii, inclusiv funcţii de conducere, să nu ne jenăm de asta, astfel încât să ştii că dacă iei doctoratul te califici pentru funcţia respectivă

Ministrul interimar al Muncii a fost întrebat dacă anumite sporuri, precum cele pentru „praf, antenă şi stres”, vor fi eliminate odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării unitare.
Răspunsul acestuia a fost afirmativ:

„Da. Eu ştiu că se elimină”

.
Această declarație sugerează că măsura de eliminare a acestor sporuri a fost deja confirmată.

Timp de 5 ani, va înceta să mai existe o bază legală care să permită implementarea unui anumit supliment salarial, cunoscut sub numele de „spor de praf”, din cauza unui acord politic deja stabilit.

Dragoş Pîslaru a explicat că, începând cu 1 ianuarie 2027, sistemul de sporuri salariale va suferi modificări semnificative.

„(…) Într-o abordare unitară, în care de la 1 ianuarie 2027 se taie tot, veţi vedea că se abrogă tot, legi speciale, elemente care vin din trecut şi atunci înseamnă că noi avem o nouă grilă.”

Această nouă structură salarială va include un număr redus de sporuri, nemaiexistând baza legală pentru solicitarea de noi sporuri, precum „sporul de praf”.

„Deci, dacă, de exemplu, cineva vrea să-mi ceară «spor de praf» pentru că constată că în continuare are praf în instituţie, nu o să mai aibă baza legală să mi-l ceară”

a adăugat el.
Acordul politic prevede o perioadă de protecţie de 5 ani în care nu vor fi introduse noi sporuri.

„Cel puţin 5 ani de zile, «sporul de praf» nu va fi introdus în România. Bineînţeles, ştiţi cum e, niciodată nu spui «niciodată».”

În cazul în care cineva ar dori să reintroducă sporurile, aceasta ar putea duce la pierderea a 770 de milioane.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a supus dezbaterii publice, în ziua de luni, un proiect de lege privind salarizarea personalului care primește finanțare din fonduri publice, incluzând aici grilele de salarizare și planul de punere în aplicare.

Potrivit reglementărilor, proporția dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar urmează să fie de 1 la 8, în timp ce valoarea de referință pentru anul 2027 a fost stabilită la 4.100 lei.

Potrivit aceluiasi document, viitorul sistem de salarizare va fi structurat pe 12 niveluri salariale, fiecare nivel fiind asociat unui anumit interval de coeficienţi salariali.

Gradul salarial se reflectă într-un anumit interval de coeficienți, astfel:
valoarea minimă și cea maximă sunt următoarele:
la primul grad, coeficienții sunt între 1 și 1,19;
la al doilea grad, intervalul este 1,20 – 1,34;
pentru gradul trei, coeficienții variază între 1,35 și 1,49;
la gradul patru, intervalul de coeficienți este 1,50 – 1,64;
în cazul gradului cinci, coeficienții sunt între 1,65 și 1,83;
pentru gradul șase, intervalul este 1,84 – 2,09;
la gradul șapte, coeficienții se situează între 2,10 și 2,39;
gradul opt are un interval de 2,40 – 3,29;
pentru gradul nouă, coeficienții sunt între 3,30 și 4,19;
la gradul zece, intervalul este 4,20 – 5,59;
gradul unsprezece are coeficienți între 5,60 și 6,49,
iar gradul doisprezece se caracterizează prin coeficienți între 6,50 și 8.

Pe lângă acestea, anumite prevederi suplimentare sunt incluse în proiect, referitoare la compensarea muncii prestate în afara orarului standard, precum și la activitatea desfășurată în zile festive, zile de repaus săptămânal și alte zile nelucrătoare, stabilite prin lege.
Această compensare se realizează prin ore libere remunerate acordate într-un interval de 60 de zile calendaristice de la efectuarea activității suplimentare, însă sub anumite condiții, se prevede și achitarea unui spor.

În același timp, 4% din fondurile alocate pentru salariile de bază vor putea fi folosite pentru acordarea de premii de performanță pe perioade trimestriale, semestriale sau anuale personalului care a contribuit direct la obținerea de rezultate semnificative în cadrul instituției publice sau sistemului din care face parte.
Aceste premii vor fi acordate de către ordonatorii de credite pentru realizările importante obținute de angajați.

Dragoş Pîslaru, Ministrul interimar al Muncii, a făcut publică o declaraţie în cadrul unei conferinţe de presă luni, referitoare la noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar, care prevede reducerea numărului de sporuri de la 151 la 64.
Schimbările propuse au scopul de a eficientiza sistemul de salarizare, potrivit spuselor sale.

Nu se justifică ideea că simpla deţinere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial

, a afirmat Dragoş Pîslaru.
În prezent, proiectul respectiv elimină un număr de 87 de sporuri.

Se prevede ca angajații din sectorul bugetar, ale căror venituri salariale urmează să se reducă odată cu intrarea în vigoare a noii legi de salarizare, să primească o diferență salarială temporară acordată în fiecare lună, până la data de 31 decembrie 2031.