Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.
ad.id este setat la ‘AdSense’;
Se atribuie proprietatea className a obiectului ad cu valoarea ‘AdSense’.
Citește șiCinci state UE cer Bruxellesului să accelereze un acord energetic cu Marea Britanie. Miza: facturi mai mici la electricitate
Linia de cod schimbă proprietatea display a elementului ad la valoarea block.
În cod, proprietatea position a elementului ad este setată la ‘absolute’.
Proprietatea top a obiectului ad a fost setată la ‘-1px’.
Dimensiunea înălțimii elementului ad este stabilită la 1px.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3916963″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/podul-visat-de-pe-vremea-romanilor-inca-departe-de-a-deveni-realitate-proiectul-de-2-000-de-ani-de-a-lega-sicilia-de-continent-3916963″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}
De mai bine de 2.000 de ani, podul din Strâmtoarea Messina a fost un vis obsesiv: un plan de a lega Sicilia, cea mai mare insulă a Mării Mediterane, de Italia continentală. Totul a început cu romanii, care, potrivit lui Pliniu cel Bătrân, au construit un pod din bărci și butoaie peste Strâmtoarea Messina în 251 î.Hr. pentru a transporta 140 de elefanți de război capturați de la cartaginezi, scrie The Guardian. Secole mai târziu, dictatorul fascist Benito Mussolini a îmbrățișat aceeași viziune, urmat de prim-ministrul de dreapta Silvio Berlusconi, care a făcut din pod un proiect-far. Apoi, în 2022, după ce a fost numit ministru al infrastructurii în Italia, Matteo Salvini a reînviat această ambiție mitică, susținând că traversările cu feribotul „costă oamenii mai mult într-un an decât ar costa construirea podului”.
De la acea dată, însă, s-au făcut mai multe promisiuni decât au fost efectuate acțiuni palpabile. Intenția exprimată de Salvini de a porni lucrările la proiectul de 13,5 miliarde de euro în 2024 a fost reprogramată pentru începutul anului 2025 și ulterior pentru începutul anului 2026. În luna februarie, în timp ce adversarii se jucau de ironie cu întârzierile continue, conducătorul partidului de extremă dreapta Lega a susținut că lucrările vor începe definitiv până în această vară.
Totuși, Torre Faro, cartierul localizat în vârful nord-estic al Sicilia, unde se preconizează începutul lucrărilor, nu prezintă încă niciun urmă de construcție. Pe aleile înconjurate de locuințe programate pentru expropriere, familiile continuă să rezidă în acele zone.
„Te surprinde că sunt atât de imperturbabilă. De ce mi-aș face griji?”, a spus Mariolina De Francesco, o profesoară universitară pensionară în vârstă de 76 de ani, a cărei vilă se numără printre cele peste 400 de proprietăți destinate exproprierii. „Dacă nu au construit podul până acum, de ce l-ar construi acum? Sunt doar vorbe. Nu-l vor construi niciodată.”
Potrivit documentelor oficiale, legătura de la Torre Faro la Villa San Giovanni, situată în Calabria, ar fi cel mai lung pod suspendat din lume, având o deschidere centrală – spațiul dintre cele două turnuri principale de susținere – de 3,3 km. Construcția ar dispune de șase benzi de circulație, două benzi de serviciu și două linii de cale ferată. Nu există alt pod suspendat cu o deschidere comparabilă. Cel mai apropiat este podul Minami Bisan-Seto din Japonia, deschis în 1988, cu o deschidere principală de 1,1 km.
Întârzierile în construcție au fost cauzate de obstacole tot mai semnificative: preocupările exprimate de autoritățile publice privind impactul asupra mediului al proiectului, o anchetă de corupție desfășurată de procurorii din Roma, o intervenție a Curții de Conturi a Italiei care analizează costurile, precum și o serie extinsă de cerințe formulate de Consiliul Superior al Lucrărilor Publice din Italia.
În interviuri acordate publicației „The Guardian”, ingineri de renume, seismologi și specialiști în protecția mediului au manifestat în totalitate reticență față de posibilitatea ca proiectul podului să se transforme vreodată în realitate.
„S-ar putea să reușiți să-l construiți”, a spus Antonino Risitano, fost decan al Facultății de Inginerie de la Universitatea din Catania. „Dar nu puteți garanta siguranța sa pe termen lung.”
Antonino Risitano a subliniat că, în prezent, nu există nicio tehnologie disponibilă pentru a verifica cablurile de suspensie de acea dimensiune și lungime necesare unui pod cu o singură deschidere.
„Dacă nu poți testa cablurile de suspensie, nu poți construi podul. Având în vedere cunoștințele științifice actuale, proiectul actual nu este fezabil din punct de vedere tehnic.”
Webuild, care conduce consorțiul Eurolink contractat pentru proiectarea și construirea infrastructurii, a refuzat să comenteze, însă a afirmat că problemele ridicate de Risitano au fost deja soluționate și respinse în raportul tehnic din 2025.
Risitano își exprimă îngrijorările privind cablurile principale de suspensie, însă documentul arată că performanțele istorice ale podurilor suspendate din întreaga lume nu confirmă aceste temeri. De asemenea, se menționează că testarea oboselii la scară reală a cablurilor principale de suspensie nu reprezintă o practică standard în inginerie.
O altă problemă majoră legată de pod este că acesta ar fi foarte susceptibil la activitatea seismică din Strâmtoarea Messina, una dintre cele mai active regiuni tectonice din Europa.
„În ultimii 40 de ani, au fost înregistrate peste 5.000 de cutremure de magnitudine redusă pe o rază de 40 km”, a declarat Carlo Doglioni, unul dintre cei mai importanți geologi italieni și fost președinte al Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie. „De asemenea, strâmtoarea se lărgește treptat, Sicilia și Calabria îndepărtându-se una de alta cu 2-3 mm în fiecare an.”
Zona este traversată de trei sisteme de falii capabile să producă cutremure de magnitudine 7 sau mai mare, precum cel care a lovit Messina în 1908, ucigând peste 80.000 de oameni. „Deși este imposibil de prevăzut când, regiunea va fi inevitabil afectată de alte cutremure majore”, a spus Doglioni.
„Un cutremur de magnitudinea preconizată aici ar putea afecta nu doar fundațiile turnurilor, ci și blocurile de ancorare ale cablurilor”, a spus Federico Massimo Mazzolani, profesor emerit de inginerie structurală la Universitatea Federico II din Napoli. „Mișcările verticale ale solului ar putea reduce tensiunea cablurilor și destabiliza podul, în timp ce mișcările orizontale ar putea roti definitiv fundația unui turn, lăsând structura avariată și potențial inutilizabilă.”
Webuild insistă că „podul a fost proiectat să reziste la condiții extreme”. Compania susține că studiile seismice arată că acesta ar rămâne sigur din punct de vedere structural în timpul cutremurelor cu magnitudine de până la 7,1. Pietro Ciucci, directorul executiv al companiei Strait of Messina, a declarat că fundațiile podului au fost amplasate astfel încât să evite falile active.
Vedere impresionantă a Strâmtoarea Messina și Sicilia, care unește Villa San Giovanni cu Messina. Amplasament: Villa San Giovanni, regiunea Calabria, Italia, Europa. Foto: Profimedia
În timp ce cutremurele sunt puse în urmă, opoziția față de pod se intensifică și pe alte fronturi. În luna octombrie a anului precedent, Curtea de Conturi a Italiei a blocat inițiativa, susținând că guvernul nu a reușit să dovedească sustenabilitatea financiară a proiectului și a dispus revizuirea estimărilor de costuri înainte ca acesta să poată avansa.
În luna iunie, autoritățile de urmărire penală din Roma au inițiat o anchetă privind corupția, referindu‑se la acuzațiile că un avocat și un om de afaceri ar fi încercat să influențeze judecătorii Curții de Conturi, oferindu‑le promisiuni de sprijin pentru viitoare numiri în funcții publice în schimbul aprobării proiectului. Omul de afaceri este fost membru al consiliului de administrație al Strait of Messina plc, compania de stat italiană care se ocupă de proiectarea, construcția și exploatarea podului.
Ambii indivizi negă orice activitate ilicită și respund acuzațiile, susținând că nu au încercat vreodată să influențeze Curtea și că nu au acordat favoruri în schimbul unor hotărâri.
Curtea de Conturi a semnalat, în plus, preocuparea legată de îndeplinirea reglementărilor ecologice ale Uniunii Europene. Compania Strait of Messina afirmă că protecția mediului și diversitatea biologică reprezintă
„în centrul proiectului”
. Totuși, din nou, specialiștii nu împărtășesc această opinie. WWF contesta că construcția podului ar amenința Strâmtoarea Messina, un traseu esențial de migrație pentru milioane de păsări și mamifere marine.
„Strâmtoarea Messina este una dintre cele mai importante 28 de rute de migrație a păsărilor din lume”, afirmă Gaetano Benedetto, vicepreședintele WWF Italia. „Un studiu din 2006 comandat de compania care se ocupă de pod a estimat că 4,3 milioane de păsări au traversat coridorul propus pentru pod în doar șase săptămâni de migrație de primăvară.”
Consiliul Superior al Lucrărilor Publice din Italia a declarat în primele zile ale lunii august că realizarea podului poate fi posibilă doar dacă guvernul îndeplinește peste 100 de cerințe, acordând o atenție deosebită riscului seismic și testării materialelor de construcție – un proces care ar putea determina proiectanții să rescrie semnificativ proiectul.
Totuși, riscul mai semnificativ nu constă doar în posibilitatea ca podul să fie finalizat, ci și în cel că lucrările ar putea fi demarate și apoi abandonate la jumătatea traseului, lăsând peisajul în mod permanent deteriorat, a declarat Benedetto. Această îngrijorare este susținută de No Ponte Capo Peloro, fondatorii campaniei.
„Sunt convinsă că podul nu va fi construit niciodată”, a declarat Mariella Valbruzzi, care militează împotriva proiectului de un deceniu alături de soțul ei, Daniele Ialacqua. „Ceea ce mă îngrijorează este că lucrările la drumuri și viaducte ar putea începe oricum, lăsând acest peisaj protejat îngropat sub beton, cu sau fără pod.”
Webuild afirmă că inițiativa ar aduce peste 23 de miliarde de euro la PIB-ul Italiei, generând peste 10,3 miliarde de euro în venituri fiscale și creând peste 100.000 de locuri de muncă, atât directe cât și indirecte.
Partidele de opoziție susțin că fondurile ar fi investite mai eficient în reînnoirea rețelei rutiere și feroviare învechite din Sicilia, considerată una dintre cele mai slabe din Europa. Călătoria cu trenul pe distanța de 265 km dintre Siracuza și Trapani durează între 11 și 14 ore și implică de obicei trei schimbări de tren – timp suficient pentru a zbura de la Roma la New York și a trece de controlul pașapoartelor.
De când Roberto Vannacci, un fost general de armată de extremă dreapta, a părăsit Liga lui Salvini pentru a-și înființa propriul partid, proiectul podului a devenit din ce în ce mai strâns legat de soarta politică a ministrului infrastructurii. Pe fondul scăderii Legii în sondaje și al ascensiunii noului partid al lui Vannacci, proiectul a căpătat o importanță sporită pentru Salvini. Un sondaj EMG plasează „Futuro Nazionale” (Viitorul Național) la 7,2%, la doar 0,5 puncte procentuale în urma Ligii, alimentând speculațiile că poziția de lider a lui Salvini în cadrul coaliției de dreapta ar putea fi supusă unei presiuni din ce în ce mai mari.
„Podul nu va fi construit niciodată. Salvini a eșuat. Ar trebui să demisioneze”, a declarat Angelo Bonelli, deputat și lider al Alianței Verde-Stânga (AVS).
Femeia de 66 de ani, Rosa Cattafi, vrea să fie absolut sigură că podul nu va fi niciodată ridicat. Casa ei, de asemenea, se află în lista de proprietăți ce vor fi expropriate.
„Am cumpărat această casă acum 12 ani, când proiectul podului părea abandonat”, spune ea. „Nimeni nu-mi poate oferi certitudinea absolută că nu va fi construit niciodată. Până când nu va fi declarat definitiv imposibil de construit, va trebui să trăiesc cu această incertitudine.”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0