Kristrún Frostadóttir, șefa guvernului din Reykjavik, a decis să explice poziția executivului în fața rezultatului strâns, alegând să se concentreze pe
„partea plină a paharului”
în ciuda orientării sale pro-europene.
Citește și„Nu ne sperie că avem mult de muncă”. Maia Sandu anunță când speră că va încheia R. Moldova negocierile de aderare la UE
„Votul nu este un eșec pentru guvern, ci o victorie pentru democrație. Vreau să fiu absolut clară, acest guvern nu va relua negocierile de aderare în cursul acestui mandat legislativ”, a declarat Frostadóttir, la o zi după consultarea islandezilor, notează AFP.
Guvernul islandez își exprimă poziția după evenimentul de sâmbătă, în contextul referendumului care a abordat reînceperea negocierilor pentru aderarea la UE, în care populația a respins inițiativa.
În cadrul referendumului, 225.031 alegători au votat, reprezentând o prezență de 82,5%. Rezultatul final a indicat că opțiunea „Nu” a primit 52,8% din voturi, echivalentul a 118.040 de voturi, în timp ce tabăra „Da” a obținut 47,2%, adică 105.339 de voturi.
Fundamentele istorice și consecințele geopolitice ale votului
Islanda a trimisă cererea de aderare în 2009, în urma crizei financiare care a afectat sever economia țării.
În anul 2010, s-au inițiat discuțiile, care au evoluat în diverse sectoare, însă în 2013 au fost intrerupte când un guvern eurosceptic a preluat conducerea. Cererea Islandei nu a fost oficial retrasă, iar posibilitatea de a relua negocierile rămâne deschisă dacă alegătorii optează pentru această direcție.
Islanda se află în cadrul NATO, însă nu posedă forțe armate proprii și se bazează în mare măsură pe colaborarea cu partenerii săi pentru a asigura securitatea. În această etapă, discuția se desfășoară într-un cadru geopolitic distinct.
Mai mult, Războiul din Ucraina, activitatea Rusiei în Atlanticul de Nord și incertitudinile privind politica Statelor Unite au determinat un segment din populația islandeză să se orienteze cu mai multă atenție spre Europa.
COMENTARII / 0