Premierul Greciei cere noi reguli în UE pentru migrația „folosită ca armă” și propune chiar suspendarea…

Se inițializează variabila ad cu un element

ad.id primește valoarea ‘AdSense’.

Linia de cod ad.className = ‘AdSense’; setează proprietatea className a obiectului ad la valoarea ‘AdSense’.

Citește șiSUA introduce acuzații noi de tortură împotriva Maduro și soției sale

Proprietatea ad.style.display este setată la ‘block’.

ad.style.position = ‘absolute’;

Stilul top al elementului ad este setat la valoarea ‘-1px’.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3892221″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/premierul-greciei-cere-noi-reguli-in-ue-pentru-migratia-folosita-ca-arma-si-propune-chiar-suspendarea-temporara-a-cererilor-de-azil-3892221″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}

Kyriakos Mitsotakis solicită ca Uniunea Europeană să modifice normele pentru a putea gestiona situații în care migrația este utilizată în mod intenționat ca mijloc de presiune asupra statelor membre. Într-un comentariu de opinie difuzat de Politico, conducătorul atenian afirmă că, în circumstanțe excepționale, statele UE ar trebui să aibă posibilitatea de a suspenda pe termen scurt cererile de azil ale persoanelor care sosesc recent, în cadrul unui sistem european de urgență special.

Mitsotakis se bazează pe convingerea că contextul de securitate europeană a suferit o transformare profundă. El afirmă că, pe lângă amenințările militare tradiționale și atacurile cibernetice, există acum o presiune hibridă mai dificil de controlat: utilizarea intenționată a fluxurilor migrației de către entități statale sau non-statale pentru a evalua răspunsul Europei, a eroda unitatea internă și a forța concesii politice.

„Migrația nu mai este doar o problemă umanitară sau o provocare de gestionare. În unele cazuri, a devenit un instrument de coerciție geopolitică”

a declarat premierul grec.

Ceuta este menționată ca ultimul semnal de evenimente, deși autorul recunoaște că încă nu se știe exact ce a determinat situația. În trecut, Europa a întâmpinat incidente similare: Grecia la frontieră terestră cu Turcia în Evros în 2020, și Lituania, Polonia și Letonia la granițele cu Belarus în 2021.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });

În astfel de situații, argumentează Mitsotakis, problema nu mai este o creștere treptată și previzibilă a numărului de sosiri, ci deplasarea bruscă și uneori coordonată a unui număr foarte mare de persoane. În doar câteva zile pot ajunge la frontieră zeci de mii de oameni, suficient pentru a depăși capacitatea autorităților naționale și pentru a pune sub presiune inclusiv funcționarea spațiului Schengen.

Ce motive îl fac pe Mitsotakis să susțină că actualele reguli nu mai sunt suficiente.

Premierul grec a subliniat că UE a realizat progrese prin Pactul privind migrația și azilul, care stabilește mecanisme de solidaritate între state și oferă flexibilitate pentru țările supuse presiunii migratorii. În opinia sa, însă, aceste instrumente au fost concepute pentru crize care, deși pot fi dificile, rămân în continuare controlabile.

Situația se schimbă atunci când fluxurile migratorii sunt provocate, amplificate sau facilitate intenționat pentru a destabiliza un stat. Aplicarea imediată a procedurilor obișnuite de azil și primire pentru toate persoanele sosite poate deveni, în asemenea circumstanțe, nu doar dificilă, ci imposibilă, susține Mitsotakis. Sistemele riscă să fie paralizate, încrederea populației să scadă, iar presiunea să se extindă asupra întregului spațiu european de liberă circulație.

Grecia a propus instituirea unui mecanism european distinct, conceput exclusiv pentru cazurile de presiune migratorie intensă și folosită ca armă. Acest instrument nu va fi activat pe bună dreptate, ci doar dacă se îndeplinesc criterii stabilite de UE: volumul și ritmul sosirilor comparativ cu capacitatea țării vizate, precum și dovezi că mișcările sunt orchestrate sau susținute de state terțe sau de rețele de criminalitate organizată.

După activarea regimului de urgență, guvernul sub presiune ar putea modifica pe termen scurt procedurile standard. Mitsotakis afirmă că procedurile de azil accelerate trebuie să fie menținute, în special pentru indivizi din țări în care cetățenii au șanse reduse de a obține protecție internațională, însă el consideră că chiar și acestea nu sunt suficiente în circumstanțe extreme.

Propunerea cea mai sensibilă constă în suspendarea temporară a cererii de azil.

În cazuri excepționale, caracterizate printr-o presiune „extremă și disproporționată”, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a suspenda temporar cererile de azil depuse de persoanele nou-sosite, propune premierul grec. Regula ar putea fi aplicată atât în cazul unei crize la frontierele terestre, cât și după sosiri masive pe mare.

Simultan, autoritățile trebuie să accelereze repatrierea persoanelor necalificate să rămână în Uniunea Europeană.

„Aceasta nu este o îndepărtare de valorile Europei, ci o adaptare necesară la noile realități”,

argumentează Mitsotakis.

Premierul grec afirmă că o astfel de excepție nu ar putea deveni o normă de durată. Intervențiile trebuie să fie temporale, proporționale cu contextul și să includă garanții robuste. Conformitatea cu dreptul european, cu Cartea drepturilor fundamentale a UE și cu principiul non-refoulement — care interzice deportarea unei persoane într-un stat în care există risc de persecuție sau tratamente grave — trebuie să rămână

„nenegociabilă”

, subliniază el.

Conform lui Mitsotakis, consolidarea frontierelor și îndeplinirea obligațiilor internaționale nu trebuie să fie considerate scopuri contradictorii. Europa trebuie să elaboreze o soluție care să permită realizarea ambelor, iar sarcina nu poate fi delegată exclusiv țărilor situate la frontierile externe ale Uniunii.

Prin urmare, mecanismul propus ar implica activarea automată a sprijinului european atunci când un stat se confruntă cu o criză de acest fel: intervenția agențiilor UE, coordonarea returnărilor și furnizarea de asistență financiară și tehnică.

În lipsa unor astfel de reguli, avertizează premierul grec, țările din prima linie vor rămâne expuse, iar statele sau alte grupări ostile vor avea în continuare posibilitatea de a exploata migrația în scopuri geopolitice.  „Recunoașterea faptului că migrația poate fi folosită ca armă nu este alarmism, este realism”, scrie Mitsotakis.

În coada de comenzi a googletag se introduce o funcție care afișează div-gpt-ad-1534428473535-0.