Preşedintele ANI: Instituţia este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic

Se inițializează variabila ad cu un nou element div creat de document.

ad.id = ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiUleiul de măsline s-ar putea ieftini, dar Spania încearcă să blocheze acest lucru. Decizia care poate afecta milioane de europeni

ad.style.display este setat la ‘block’.

ad.style.position = ‘absolute’;

În acest fragment de cod, proprietatea top a obiectului ad.style este atribuită valorii ‘-1px’.

În codul JavaScript, proprietatea height a stilului obiectului ad este setată la 1px.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3914529″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/presedintele-ani-institutia-este-supusa-uneori-unor-presiuni-care-provin-din-spectrul-politic-3914529″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/politica”}

Preşedintele ANI, Bogdan Sticlosu, a declarat joi că instituţia este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic. El a mai spus că ANI nu mai înseamnă doar evaluarea incompatibilităţilor, a conflictelor de interese şi are atribuţii importante în materia protecţiei avertizorilor în interes public şi responsabilităţi legate de restricţiile pre şi post-angajare. 

„Relaţia cu mediul politic este una care trebuie privită cu foarte multă atenţie. Consider că instituţia este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic, atât prin intermediul spaţiului public şi al mass‑media, cât şi prin diferite mecanisme administrative şi birocratice. Nu cred însă că rolul instituţiei este să intre într‑o dispută cu mediul politic. Rolul nostru este să rămânem independenţi, obiectivi şi să aplicăm legea în mod egal, indiferent de persoana, funcţia sau afilierea politică a celui evaluat. Din acest motiv, ocuparea funcţiei de preşedinte al Agenţiei se face prin examen scris şi susţinerea unui plan de management şi nu există posibilitatea numirii temporare sau negocierii între actorii politici”

Într-un interviu acordat publicaţiei Cotidianul, conform News.ro, președintele ANI a subliniat că

Președintele ANI a declarat joi că în anul 2025, la Agenție, au fost transmise aproximativ 850.000 de declarații de avere și de interese, depuse de aproximativ 350.000 de deponenți unici. El a arătat că o soluție Big Data permite analiza automată a acestor declarații și identificarea situațiilor care necesită o examinare suplimentară.

„În anul 2025, la Agenţie au fost transmise aproximativ 850.000 de declaraţii de avere şi de interese, depuse de aproximativ 350.000 de deponenţi unici. Diferenţa dintre cele două cifre este explicată de faptul că legislaţia în vigoare prevede obligaţia depunerii declaraţiilor în mai multe situaţii: la numirea sau intrarea în funcţie, anual şi la încetarea exercitării funcţiei sau a mandatului. În consecinţă, aceeaşi persoană poate depune mai multe declaraţii de avere şi de interese în cursul unui singur an”, a declarat Bogdan Sticlosu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, într-un interviu pentru Cotidianul, transmite News.ro.

„O soluție de Big Data permite analiza automatizată a declaraţiilor”

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });

Preşedintele ANI a mai spus că, „la nivelul Agenţiei funcţionează în prezent o soluţie de Big Data, care permite analiza automatizată a declaraţiilor de avere şi de interese şi identificarea unor situaţii care necesită o analiză suplimentară”. 

„În acest moment, sistemul operează pe baza a aproximativ 10–12 tipuri de alerte, iar una dintre direcţiile importante de dezvoltare este extinderea acestor alerte, inclusiv în ceea ce priveşte restricţiile pre- şi post-angajare, precum şi situaţiile în care deponenţii deţin societăţi comerciale care au relaţii contractuale cu instituţii publice”, a mai afirmat Bogdan Sticlosu, el arătând că în a doua parte a anului trecut şi începutul anului curent, primele autosesizări generate de sistem au fost soluţionate şi impactul unui astfel de sistem în activitatea operaţională este unul major (timpi mai scurţi de soluţionare, obiectivitate maximă, identificarea unui flagel general de integritate). 

Curtea Constituțională a României a emis, în luni, o hotărâre referitoare la noua Lege a integrității. Acest act legislativ a fost contestat printr-o sesizare comună depusă de USR și PNL, precum și printr-o acțiune separată inițiată de președintele Nicușor Dan. CCR a stabilit că „Amendament Fritz” rămâne în concordanță cu Constituție, în timp ce amendamentul ce impune partenerilor de viață ai demnitarilor să divulge declarații de interese financiare a fost considerat neconstituțional

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });