Preşedintele Serbiei refuză declaraţia finală de la summitul de la Kiev

Aleksandar Vucic, în calitate de preşedinte al Serbiei, a făcut publică afirmaţia sa, potrivit căreia el a fost unica persoană prezentă la reuniunea Ucraina – Europa de Sud-Est care nu a consemnat prin semnătură acordul încheiat anterior în ziua respectivă la Kiev, după cum informează Tanjug.

Vucic a oferit o explicație succinctă atunci când a fost întrebat despre semnarea documentului, declarând:

„Sunt singurul care nu şi-a pus semnătura pe acea declaraţie. Priviţi textul acelei declaraţii”

Citește șiDiana Stoica (USR) contestă pe Luca Niculescu: susținut de PSD

şi adăugând că aceasta „vă va fi mai clar, nu trebuie să dau explicaţii suplimentare”, în fața reprezentanților presei.

La solicitarea de a comenta poziția Serbiei în legătură cu sancțiunile europene impuse Rusiei, președintele Vucic a răspuns că opinia publică este deja familiară cu acest subiect.

„Toată lumea știe poziția noastră și eu știu toate pozițiile lor”

, a afirmat el.

Aleksandar Vucic, președintele Serbiei, a făcut referire și la faptul că ceilalți lideri prezenți au înțeles poziția țării sale.

„spre deosebire de alţii”

, a declarat că Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, au fost corecți în discuțiile cu el.
Președintele Serbiei a remarcat că unii participanți la summit au lăsat impresia că Serbia nu este complet aliniată cu politica UE, el fiind 100% în acord cu politicile europene, potrivit celor spuse de unii vorbitori.
În același timp, președintele Serbiei a subliniat că el și-a făcut o idee despre pozițiile celorlalți lideri și a înțeles care sunt obiectivele lor.

Președintele Serbiei a declarat că a avut loc trei reuniuni de întâlnire cu Zelenski, Nicuşor Dan, respectiv Janez Janz, pe lângă o convorbire succintă cu Ursula von der Leyen.

Consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei îi are în vedere pe liderii participanți la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, care a avut loc la Kiev în ziua de miercuri.

• Accentul este pus în special pe sisteme și interceptoare eficiente împotriva rachetelor balistice.

Printre participanți s-a aflat și Nicuşor Dan, președintele României.

Acest document reflectă sprijinirea independenţei, a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est a avut loc în prezenţa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Un document oficial care conține 20 de puncte subliniază sprijinirea independenței, a suveranității și a integrității teritoriale ale Ucrainei, după cum relatează surse apropiate Agerpres.
În același timp, se accentuează legătura strânsă dintre securitatea Ucrainei și cea a regiunii Mării Negre și, respectiv, a Europei de Sud-Est.

Ucraina şi condamnarea fermă a acţiunii ilegale: agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei a fost încă o dată puternic criticată de către semnatarii declaraţiei, care au caracterizat-o ca fiind neprovocată şi nejustificată.

— să înceteze imediat războiul

a fost solicitarea făcută de către aceştia faţă de Rusia.

Condamnarea fermă a comunității internaționale se extinde și asupra Rusiei, care a escaladat atacurile masive și repetate asupra Kievului și altor localități din Ucraina, comițând astfel o încălcare evidentă a normelor dreptului internațional.

La Kiev, liderii reuniunii îşi propun să faciliteze instaurarea unei păci durabile, globale şi echitabile, fundamentată pe normele dreptului internaţional.

Se subliniază, de asemenea, rolul Coaliţiei de Voinţă „ca mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei” în calitate de instrument eficace.

În plus, sunt salutate eforturile de inițiere a discuțiilor în cadrul grupurilor de negociere cu Ucraina și Republica Moldova cu privire la procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Se cere o accentuare a presiunii asupra Rusiei prin intermediul sancţiunilor, potrivit semnatarii.

Documentul final reafirmă sprijinul pentru obiectivele euroatlantice ale Ucrainei, NATO fiind menționată ca o țintă viitoare, dar numai atunci când Aliații vor considera că este momentul potrivit și toate condițiile necesare vor fi îndeplinite.
Se subliniază, de asemenea, dreptul suveran al Ucrainei de a-și alege propriile soluții de securitate și de a decide singură viitorul său.

pe calea sa ireversibilă către viitoarea aderare la NATO, atunci când Aliaţii vor conveni şi condiţiile vor fi îndeplinite, precum şi pentru dreptul său suveran de a-şi alege propriile aranjamente de securitate şi de a-şi decide propriul viitor

Încălcările gravității dreptului umanitar internațional în timpul conflictului sunt sever condamnate, exprimându-se totodată sprijinul pentru demersurile de trageri la răspundere a celor responsabili, inclusiv prin intermediul Tribunalului Special pentru Infracțiunea de Agresiune împotriva Ucrainei.

Consolidarea eforturilor internaționale pentru combaterea consecințelor economice ale acțiunilor Rusiei este solicitată de semnatarii documentului, care preconizează o creștere a presiunii prin sancțiuni economice menite să afecteze economia rusă de război.
Sunt avute în vedere următoarele măsuri:

• implementarea efectivă a sancțiunilor deja instituite;
• anihilarea mijloacelor navale clandestine de care se folosește Moscova;
• dezvoltarea unei colaborări internaționale mai puternice pentru a împiedica eludarea sancțiunilor;
• neutralizarea atacurilor cibernetice și a strategiilor hibride care pun în pericol securitatea la nivel european.

Importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea la nivel european şi global este de asemenea evidenţiată.

Condițiile menționate anterior includ critica adusă acțiunilor de ocupare și dotare militară a centralei nucleare Zaporojie de către Rusia, acțiuni care sunt considerate ilegale.

Documentul final Ucraina reafirmă angajamentul ţărilor participante de a juca un rol activ în procesul de reconstrucţie şi redresare a Ucrainei.

Angajamentul statelor participante la reuniunea de la Kiev a fost reconfirmat printr-o declaraţie, acestea fiind pregătite să ofere o contribuţie activă la eforturile de reconstrucţie şi redresare a Ucrainei, inclusiv în ceea ce priveşte deminarea umanitară, refacerea mediului şi reconstrucţia comunităţilor afectate, toate acestea desfăşurându-se în urma unei cooperări strânse cu instituţiile financiare internaţionale, organizaţiile internaţionale şi sectorul privat.

Se remarcă, de asemenea, faptul că Federaţia Rusă conduce un război de agresiune care este însoţit de operaţiuni hibride continue, având ca ţinte Ucraina şi naţiunile din regiunea Europa de Sud-Est.

Documentul a fost semnat de Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, Bajram Begaj, președintele Republicii Albania, Constantine Tassoulas, președintele Republicii Elene, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, Nicuşor Dan, președintele României, Andrej Plenkovic, prim-ministrul Republicii Croaţia, Janez Jansa, prim-ministrul Republicii Slovenia, și anume Bekim Sali, prim-viceprim-ministrul Guvernului Republicii Macedonia de Nord și totodată ministru al Afacerilor Europene, în urma cărora au mai semnat: Filip Ivanovic, viceprim-ministrul pentru Afaceri Externe şi Europene al Muntenegrului, și Velislava Petrova-Chamova, care este ministrul Afacerilor Externe al Republicii Bulgaria.

Evenimentul respectiv a reprezentat a cincea ediție a Summitului dintre Ucraina și Europa de Sud-Est, desfășurat la Kiev, unde a participat și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.