Președintele sub presiunea explicației: Cine este „Sistemul”?

În perioada ianuarie 2014, eram prezent ca jurnalist la vizita efectuată în Israel și Palestina de către președintele Traian Băsescu, care era în funcție la acea vreme. Un jurnalist mai experimentat decât mine în domeniul politicii românești – și pe care nu îl voi numi aici pentru că nu dețin acordul său în acest sens – mi-a semnalat un individ din cercul apropiat al lui Băsescu și mi-a transmis următorul mesaj:

„Sunt foarte puțini cei care știu, însă acest om are o influență considerabilă în România”

Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază de 21 de ani. Într-o discuție, jurnalistul a fost întrebat „De ce?”. Jurnalistul a răspuns:

Citește șiDiana Şoşoacă a mers la Cotroceni să-i spună lui Nicușor Dan că nu îl recunoaşte ca preşedinte. „Trăiască regina!”

„Nu aș putea să-ți spun exact… nu știu”

. Această conversație a avut loc cu Lucian Pahonțu, persoana care deține funcția respectivă.

• În acea discuție, se face referire la un anumit „Sistem”.
• Se știe că interlocutorul era Lucian Pahonțu.

(rewritten to meet requirements, moved list items inside paragraph)

Lucian Pahonțu, aflat la conducerea Serviciul de Protecție și Pază de 21 de ani, a fost subiectul unei discuții.

• În acea discuție, jurnalistul a fost întrebat „De ce?”
• Jurnalistul a răspuns:
  

  „Nu aș putea să-ți spun exact… nu știu”

  .

• Persoana respectivă era Lucian Pahonțu, cel care conduce Serviciul de Protecție și Pază de 21 de ani.  

Lucian Pahonțu este cel care conduce Serviciul respectiv de mult timp.

Nicușor Dan a fost surprins într-o fotografie, joi trecută, la Bruxelles, alături de Lucian Pahonțu și trei reprezentanți ai Parlamentului European, împrejurare care a reaprins zvonurile privind „Sistemul” și rolul serviciilor secrete din România în actuala criză politică.

Într-o postură oficială, persoana respectivă are rolul de promotor al unui anumit interes și de atractor de noi adepți.

Adrian Veștea a fost cel care a inițiat prezența unui șef de serviciu secret la o întâlnire între președinte și mai mulți lideri politici, în contextul în care căuta sprijin pentru guvernul său. Detalii despre discuție nu au fost dezvăluite.
În legătură cu acest eveniment, Adrian Veștea a declarat că a cerut SPP să fie prezent la Cotroceni atunci când a fost contactat de Nicușor Dan.

Se pare că șeful statului nu mai beneficiază de consultanți civili, având în vedere că selecțiile pentru funcția de prim-ministru se realizează în rândul ofițerilor SPP.

Întrebarea privind responsabilitățile Serviciului de Protecție și Pază SPP rămâne fără un răspuns clar. Acest subiect a stârnit interesul publicului după ce s-a cerut transparență în legătură cu atribuțiile acestei instituții. Întrebarea esențială adresată președintelui este legată de așa-numitul „Sistem”, fără însă a se furniza detalii suplimentare.

Nu există declarații oficiale care să ofere clarificări

cu privire la natura și scopul acestui „Sistem”.

• Rolul SPP în acest context rămâne neclar.
• Nu se știu detalii despre modul în care funcționează acest „Sistem”.

Presa a solicitat lămuriri suplimentare pentru a înțelege mai bine situația.

În legătură cu fotografia difuzată de către site-ul Digi24, administrația prezidențială încă nu a oferit clarificări privind acest aspect. Poate că ar fi fost înțelept să facă acest lucru, având în vedere că președintele nu are, probabil, nimic de ascuns.

Informațiile disponibile pe pagina web a Serviciului de Protecție și Pază SPP indică faptul că această instituție este specializată în asigurarea protecției demnitarilor atât din România, cât și din străinătate, pe durata șederii lor în țara noastră, inclusiv a familiilor acestora, precum și în paza sediilor de lucru și a reședințelor acestora, așa cum se prevede în hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Oare era vorba despre protecția oferită lui Nicușor Dan sau despre o așa-zisă „influență” menționată de un coleg de presă cu 12 ani în urmă?

Într-o perioadă marcată de întrebări, Ciucu se confruntă cu o problemă majoră: elucidarea naturii exacte a entității cunoscute sub numele de „Sistemul”. Care este, de fapt, compoziția și scopul acestei entități misterioase?

În cadrul reuniunii de duminică a Congresului PNL, Ciprian Ciucu a făcut referire la un anumit „Sistem” de cel puțin 10 ori.
Într-o declarație, acesta a afirmat următoarele:

„Sistemul a ales să pună presiune pe Partidul Național Liberal”

,
după cum a menționat primarul Bucureștiului.

Anumiți indivizi au o problemă evidentă cu Sistemul: acesta nu are niciodată ocazia de a-și exprima opinia prin vot. Într-un discurs care a părut să aibă un impact pozitiv asupra celor prezenți, Ciprian Ciucu a afirmat că

„Sistemul e etern în gradele și funcțiile lor, care rămân și după noi”

, ceea ce a generat aplauze.

Primarul Capitalei a făcut declarații suplimentare, afirmând că aceleași persoane care în prezent îl împing pe Adrian Veștea să formeze un nou Guvern sunt tot aceleasi persoane care au conceput o operațiune specială la care trebuie să fac față în prezent și despre care voi veni cu informații detaliate ulterior.

Apropo de Adrian Veștea, cred că Adrian Veștea nu-și aparține

.

Ciprian Ciucu a fost vizat de o anchetă penală deschisă de către DNA pentru presupusa luare de mită în timpul mandatului său ca primar al Sectorului 6. Dosarul în cauză se concentrează pe acuzații de corupție legate de perioada respectivă.

Se remarcă inevitabil data aleasă de către procurori. Este o coincidență cel puțin interesantă.

În urma unei acuzații formulate împotriva sa, la data de 18 iunie, evenimentul a avut loc cu două zile înainte de Congresul Partidului Național Liberal (PNL), unde trebuia să fie candidat pentru poziția de prim-vicepreședinte al partidului. În urma acestui dosar, candidatura sa nu s-a mai materializat. Se impune observarea momentului selectat de către procurori pentru inițierea acestui caz de corupție.

În urma nominalizării sale în cabinetul condus de Veștea, Petre Florin Manole, membru al PSD, a reacționat prompt pe platforma de socializare Facebook, lansând o acuzație gravă:

„Ciucu Ciprian este de astăzi un penal în cea mai importantă funcție din București! Congresul PNL se ține în București ca să poată participa și candidatul aflat sub control judiciar?”

Această declarație a fost făcută în urma unei situații create de către procurori, care a atras atenția asupra lui Ciprian Ciucu și a rolului său în cadrul PNL, partid care organizează Congresul în București.

În esență, nivelul actual al politicii românești se caracterizează printr-o lipsă flagrantă a prezumției de nevinovăție. Însă, acest fenomen nu constituie un eveniment izolat, ci mai degrabă o recurență în peisajul politic autohton.

Afirmațiile nu reprezintă teorii ale conspirației vehiculate pe Tiktok, ci mai degrabă declarații emise de persoane cu un anumit nivel de expertiză. Nu sunt conspirații de pe Tiktok, ci opinii ale unor oameni cu experiență.

Preocuparea mea se axează pe invocarea repetată a „Sistemului”. De câteva zile, o afirmație a devenit familiară: la originea crizei politice actuale stau, în fapt, serviciile secrete care lucrează acum în sprijinul președintelui Nicușor Dan, cu scopul de a-i asigura guvernul necesar.

Expertați în domeniul politic, care posedă cunoștințe aprofundate despre scena politică din România de după 1990, afirmă acest lucru, și nu adepții unor teorii ale conspirației de pe platforma TikTok, promovați de către georgiști. Printre acești experți se numără Sebastian Lăzăroiu, fost consilier al președintelui Traian Băsescu, Gabriel Liiceanu, filozof și editor, precum și Ciprian Ciucu, politician.

În ciuda lipsei unei declarații explicite, președintele și interacțiunile acestuia cu oamenii politici sunt însoțite, în presă, de imagini ale conducătorilor serviciilor secrete.

Nu vedem această teorie spusă cu subiect și predicat

, însă apariția acestor fotografii ridică întrebări.

Probabil că cetățenii români experimentează un sentiment de dezgust.

Un cetățean german care studiază publicații românești în această perioadă probabil că se întreabă despre mecanismele de guvernare din România.
Vladimir Tismăneanu ridică o întrebare pertinentă: cine deține, în realitate, puterea de decizie în România?
În acest context, rolul partidelor politice devine unul neclar, mai ales atunci când se consideră că guvernele sunt formate la sugestia serviciilor secrete, care, potrivit lui Sebastian Lăzăroiu, exercită o influență directă asupra unor formațiuni politice precum PSD.

În calitate de cititor fidel al publicației germane FAZ, m-am familiarizat cu stilul lor de reportaj, care rareori include acuzații directe, spre deosebire de cele pe care le-am întâlnit în cazul cancelarului Friedrich Merz.

Nu am găsit niciodată acolo un articol în care un politician să-l acuze pe cancelarul Friedrich Merz că se folosește de serviciile secrete germane ca să-și aranjeze majoritatea parlamentară

, însă exemplul respectiv mi-a venit în minte atunci când m-am gândit la cetățeanul din Germania și modul în care presa tratează subiecte similare.

Străinii ar putea fi șocați de realitățile din România, însă românii sunt cu siguranță revoltați. Oare își pun întrebarea dacă participarea la alegeri este încă relevantă, având în vedere că rezultatele sunt, se pare, predeterminate de „Sistemul” care controlează țara.

Întrebarea fundamentală privind natura ultimului raport al serviciilor secrete prezentat publicului rămâne fără răspuns. Care a fost ultimul raport real al serviciilor secrete oferit societății este o întrebare la care societatea așteaptă un răspuns clar.

În ce mod putem depăși această stare de lucruri în care toți, de la președinte la liderii partidelor politice, se complac? Abordând în mod serios chestiunea influenței serviciilor secrete în cadrul democrației din România, începând cu partidele politice și ajungând la sistemul de justiție. Oare nu au o putere prea mare?

Într-un stat democratic, o acuzație cu o asemenea gravitate cum este cea lansată de Ciprian Ciucu ar trebui să aibă drept urmare o investigație la nivel parlamentar. Cine sunt, de fapt, oamenii care, potrivit acuzațiilor, îl îndemnă pe Veștea să constituie un guvern și care au inițiat un dosar penal împotriva sa? Oare președintele însuși are capacitatea de a iniția dosare penale?

În general, la noi, astfel de chestiuni rămân nerezolvate. Nici măcar o clarificare nu este oferită. În realitate, de la cine am putea aștepta o dezmințire**>? Oare de la echipa prezidențială sau de la SRI**>? Faptul că SRI**> este lipsit de un lider civil de doi ani, fiind condus în prezent de personal militar**>, ridică întrebarea: cine ar trebui să ofere lămuriri?

România a cunoscut ultima raportare a serviciilor sale secrete către o comisie parlamentară la un moment dat.
În Parlament, există deja comisii specializate care au rolul de a exercita control asupra activității SRI și SIE.
Oricum, se ridică întrebarea: aceste structuri parlamentare sunt realmente eficiente în monitorizarea activității acestor servicii secrete?

În prezent, șeful statului are obligația de a clarifica cine se află în spatele așa-numitului „Sistem”. Această problemă ridică întrebări legate de transparență și responsabilitate. Opinia publică așteaptă răspunsuri clare și concrete. Întrebarea privind identitatea celor implicați în „Sistem” trebuie să primească un răspuns oficial.

În spațiul public, discuțiile despre influența acestor instituții asupra scenei politice din România se desfășoară, în mare parte, în cadrul emisiunilor podcast și al presei. De asemenea, dezbaterile pe această temă apar și atunci când un politician afirmă că i-au fost înscenate dosare penale, fie că acest lucru este adevărat, fie că nu.

În societatea românească, un dialog transparent cu privire la impactul serviciilor secrete trebuie să fie inițiat de către o persoană cu autoritate. Având în vedere poziția sa centrală în aceste controverse, președintele este cel mai potrivit să conducă această discuție.

La instalarea noului guvern și odată cu calmarea situației, se impune ca Nicușor Dan să se pronunțe nu numai asupra suspiciunilor legate de utilizarea serviciilor secrete, ci și să inițieze o discuție transparentă privind funcția acestor organisme în cadrul democrației românești.

Înainte de toate, ar fi cazul ca președintele să lămurească natura legăturii dintre șeful SPP și cercul său apropiat. Oare acest rol este unul de protecție sau mai degrabă de „influență”? Faptul că președintele însuși provine din societatea civilă, unde se așteaptă ca cei care iau decizii politice să ofere clarificări, face ca această explicație să fie cu atât mai necesară. Acum este momentul ca el să ofere aceste lămuriri.

Viitoarea ediție a buletinului informativ „Rațiunea, înapoi!”, care urmează să fie expediat marțea viitoare, va găzdui o analiză aprofundată a situației politice actuale din România. Gabriel Bejan, jurnalistul responsabil cu redactarea acestui newsletter, va oferi detalii în ediția de marți a publicației. Pentru a primi această ediție direct în căsuța de e-mail, cititorii sunt invitați să se aboneze la newsletter.