Preşedintele Nicuşor Dan a transmis CCR o cerere de contestare a constituționalității Legii ce modifică şi completează Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, dedicată decarbonizării sectorului energetic.
7 august, Parlamentul a transmis președintelui Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic în scopul promulgării, conform relatării Agerpres.
Legea intervine, în esenţă, asupra mecanismului juridic prin care sunt retrase din exploatare capacităţile energetice pe bază de lignit şi huilă şi asupra condiţiilor în care pot fi autorizate anumite capacităţi energetice pe cărbune. Astfel, legea condiţionează scoaterea din exploatare a unor capacităţi existente de instalarea şi punerea în funcţiune a unor „capacităţi energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”.
Citește șiTrump vrea pe Dana White ca purtător de cuvânt, dar a refuzat în Casei Albe
În plus, se stabilesc diverse excepții la prohibiția de a lansa noi unități pe cărbune, iar în anumite cazuri se impune condiția de a obține licențe și permise în conformitate cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. De asemenea, actul normativ prevede condiții adiționale pentru retragerea din exploatare a instalațiilor existente.
Legea „afectează îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă”
Prin aceste intervenţii legislative, arată şeful statului, legea modifică în mod substanţial mecanismul juridic al decarbonizării sectorului energetic şi, prin aceasta, afectează atât îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cât şi realizarea obiectivului constituţional al protecţiei mediului. Din această perspectivă, criticile de neconstituţionalitate vizează atât compatibilitatea dispoziţiilor criticate cu obligaţiile europene şi cu exigenţele constituţionale incidente în materia protecţiei mediului şi a politicii energetice, cât şi respectarea cerinţelor de claritate, precizie şi previzibilitate a legii, precum şi a limitelor constituţionale ale competenţelor autorităţilor publice.
Conform sesizării, în măsura în care condiţionarea introdusă de lege face ca retragerea capacităţilor existente să depindă de o capacitate alternativă a cărei realizare nu este supusă unui termen maximal suficient de determinat şi unor garanţii juridice efective, există riscul ca măsura de reducere a impactului asupra mediului să fie lipsită de caracter efectiv.
În opinia şefului statului, în acest caz, intervenţia legislativă nu mai reprezintă doar o adaptare a modalităţii de realizare a unei politici publice, ci afectează însăşi eficacitatea cadrului normativ prin care statul îşi îndeplineşte obligaţiile constituţionale în materia protecţiei mediului.
Președintele a precizat că, independent de normele Uniunii Europene, de PNRR și de orice altă obligație europeană privind decarbonizarea, legea subiectul criticilor trebuie analizată în conformitate cu articolele 35 și 135, alineatul (2) litera e) din Constituție.
Eliminarea capacităților poluante constituie una dintre modalitățile prin care statul poate diminua efectele negative asupra mediului.
„Aceste norme constituţionale nu stabilesc un anumit model energetic şi nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităţilor pe cărbune. Ele stabilesc însă un standard constituţional autonom de protecţie a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea şi modificarea instrumentelor prin care această protecţie este realizată”, se susţine în sesizare.
Nicuşor Dan a subliniat că decarbonizarea sectorului energetic reprezintă unul dintre domeniile concrete în care trebuie respectat standardul constituţional, iar retragerea capacităţilor poluante constituie o măsură legislativă prin care statul poate reduce efectele negative asupra mediului.
Astfel, dacă legea contestată impune o condiționare care face incertă, nedeterminată sau excesiv de îndepărtată în timp implementarea măsurii de reducere a impactului asupra mediului, fără a stabili garanții legislative adecvate pentru atingerea scopului de protecție, aceasta devine predispusă să încalce Constituția, afectând natura efectivă a cadrului legislativ de protecție a mediului și slăbind obligația pozitivă a statului de a proteja mediul și de a menține echilibrul ecologic.
Potrivit preşedintelui, critica subsidiară nu afirmă existenţa unei obligaţii constituţionale autonome de „decarbonizare”, ci faptul că, în domeniul concret al decarbonizării energetice, soluţia legislativă aleasă trebuie să rămână compatibilă cu obligaţiile constituţionale autonome de protecţie a mediului.
COMENTARII / 0