Prima reacție a Comisiei Europene după cererea a două grupuri politice de sancționare a României în cazul Dominic Fritz

Legea privind integritatea va fi analizată în contextul celei de-a șasea și finale cereri de plată, care încă nu a fost depusă de autoritățile române,...

Legea privind integritatea va fi analizată în contextul celei de-a șasea și finale cereri de plată, care încă nu a fost depusă de autoritățile române, a declarat Comisia Europeană, într-un răspuns adresat HotNews.

  • Cel mai important grup politic european, cel al Partidului Popular (PPE), și grupul liberal Renew Europe i-au cerut președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, să rețină 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României, din cauza preocupărilor legate de statul de drept.
  • HotNews a întrebat Comisia Europeană dacă va reacționa la cererile celor doi oficiali și dacă este îngrijorată că Legea Integrității invocată de aceștia încalcă legislația europeană.
  • Într-un răspuns pentru HotNews, Comisia Europeană a confirmat că a primit scrisoarea și indică ce se va întâmpla mai departe.

„Confirmăm primirea scrisorii”

Comisia Europeană a reacționat marți, la întrebările HotNews, după ce grupul Popularilor Europeni și cel al Renew, familiile politice ale liberalilor și USR, au cerut președintei Ursula von der Leyen să rețină 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României, din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Citește șiEisenkot: formarea guvernului în Israel este extrem de dificilă

Cererea a fost adresată printr-o scrisoare către von der Leyen, trimisă de Manfred Weber, președintele PPE, și de Valérie Hayer, liderul grupului Renew, conform observațiilor din Politico. Această corespondență face referire la amendamentul ce vizează pe Domini Fritz.

În răspuns la întrebările HotNews, o purtătoare de cuvânt a executivului UE a declarat:

„Confirmăm primirea scrisorii și vom răspunde în timp util”

și a subliniat că va oferi un răspuns prompt.

„La fel ca în cazul tuturor statelor membre, serviciile Comisiei poartă discuții tehnice cu autoritățile române pentru a sprijini punerea în aplicare a RRF (Mecanismul de Redresare și Reziliență) până la termenul limită de 31 august 2026. În acest moment, nu putem oferi alte comentarii”, a mai precizat Comisia Europeană.

Ce transmite scrisoarea adresată Comisiei Europene

În scrisoarea datată luni, 24 august și văzută de Politico, președintele PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew, Valérie Hayer, îi cer lui von der Leyen „să clarifice fără echivoc” că fondurile – parte a PNRR – nu vor fi eliberate decât dacă Bucureștiul renunță la planurile de modificare a legii care va duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

PPE reprezintă coaliția politică a PNL, în timp ce Renew constituie familia politică a USR.

Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a amendamentului încălzește legislația UE și Constituția României, iar ei acuză PSD că îl țintește intenționat pe Fritz.

„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a declarat Hayer pentru Politico.

„Dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică – este o problemă legată de statul de drept”, a spus și Weber.

În scrisoarea depusă, cei doi solicită ca Comisia să dea

„un semnal”

înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge legea și înainte de data limită de 31 august pentru reformele ce vor permite deblocarea fondurilor UE.

Modificarea legislativă ce ține de Dominic Fritz a fost deja confirmată ca fiind în concordanță cu Constituție de către Curtea Constituțională, iar actul legislativ se află în prezent din nou în curtea parlamentară pentru a integra alte ajustări solicitate de CCR. În consecință, dacă președintele Nicușor Dan promulgă legea, Dominic Fritz va pierde mandatul de primar al orașului Timișoara.

COMENTARII / 0