Totuși, partidele populiste au obținut performanțe solide, într-o campanie electorală în care temerile legate de Rusia vecină și de costul vieții au dominat. Conform sondajelor de ieșire din urne, publicate de postul de radiodifuziune LSM, partidul condus de Andris Kulbergs ar putea câștiga 35,6% din voturi, așa cum a raportat Le Figaro.
„Nu s-a terminat încă, dar este mai mare decât se aștepta”, a declarat Kulbergs reporterilor. „Asta înseamnă că oamenii își doresc cu adevărat o schimbare ”, ceea ce, a spus el, înseamnă „creștere economică” și „un viitor pentru copiii Letoniei ”, a continuat Andris Kulbergs, care a preluat funcția de prim-ministru abia în luna mai.
Coaliția, despre care sondajele prealegeri au estimat că se va slăbi, este probabil că nu va fi reînnoită în forma actuală.
Printre aliații săi se numără Uniunea Verzilor și Fermierilor, care nu ar ajunge la pragul de 5% necesar pentru a obține locuri în Saeima, având doar 3,7% din voturi.
În decursul a patru ani de la izbucnirea conflictului din Ucraina, discuțiile s-au concentrat în principal pe aspectele de securitate. Letonia, care a devenit membră a NATO și a Uniunii Europene în 2004, consideră Rusia ca fiind principalul său pericol strategic și a majorat semnificativ bugetul de apărare, ajungând la aproape 5% din PIB.
Majoritatea partidelor care ar putea intra în Parlament susțin întărirea forțelor militare și continuarea ajutorului acordat Kievului. În același timp, problemele socio‑economice – creșterea costului vieții, salariile mici, asistența medicală și declinul demografic, Letonia fiind cea mai săracă dintre cele trei state baltice din punct de vedere al nivelului de trai – au reprezentat factori esențiali pentru campanie, iar alegerile ar putea oferi populiștilor o prezență semnificativă în Parlamentul unicameral de 100 de locuri.
COMENTARII / 0