Tudorel Toader și Augustin Zegrean au vorbit pentru HotNews despre opiniile lor privind amendamentul PSD la legea ANI
Tudorel Toader afirmă că forma curentă a legii ANI
„nu are probleme de constituționalitate”
Citește șiSUA introduce acuzații noi de tortură împotriva Maduro și soției sale
.
primul vot a fost menționat de el ca fiind momentul în care a căzut, iar ulterior a fost readmis,
Toader a subliniat că:
„Nu înseamnă că legea e retroactivă”
Tudorel Toader, Foto: Agerpres
Fostul ministru al Justiției a precizat că, odată ce legea trece prin Parlament, aceasta trebuie promulgată, urmată de publicarea în Monitorul Oficial, după care intră în vigoare și este aplicată.
„Când se aplică legea, se constată că, precum spunea Agenția Națională de Integritate, ar fi 203 de astfel incompatibil și în conflicte de interese. Atunci, pentru ei este această prevedere nouă în lege, că le încetează mandatul în care se află, chiar dacă incompatibilitatea, conflictul au vizat un mandat anterior, eventual de altă natură. Și nu înseamnă că legea e retroactivă”, mai spune Tudorel Toader.
Tudorel Toader a ocupat funcția de ministru al Justiției în guvernele conduse de Grindeanu, Tudose și Dăncilă și a activat ca judecător la Curtea Constituțională între anii 2006–2016. În plus, el a fost membru al Comisiei de la Veneția, rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și a fost recunoscut ca expert în drept constituțional. În prezent, Toader își desfășoară activitatea profesională ca avocat.
„Statul n-are nevoie să țină în funcții publice oameni care au sfidat legea”
Toader a afirmat că statul
„n-are nevoie să țină în funcții publice oameni despre care s-a dovedit că au sfidat legea, adică fiind în incompatibilități sau în conflicte de interese”
.
Mai târziu, ex‑judecătorul CCR a apelat la hotărâri anterioare ale Curții care afirmă că o lege civilă nu se aplică retroactiv, chiar și atunci când schimbă o lege existentă, pentru că modificările afectează doar viitorul.
„Vine legea, repet, găsește pe cineva «cu antecedență», adică o incompatibilitate, un conflict și zice noi, statul, nu-i vrem în funcție pe el cu astfel de antecedente”
Tudorel Toader a precizat că înțelege că subiectul se axează pe Dominic Fritz, însă el a subliniat că
el era acela care spunea, fără penali în funcții publice
Zegrean refuză poziția lui Toader, declarând că
„E absolut neconstituțională”
Augustin Zegrean. Fotografie: Inquam Photos / Octav Ganea.
În altă privire, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat că legea
„îi dă afară pe toți «Fritzii»
„Este o prostie. Este absolut neconstituțională legea. Nu se poate să treacă așa din Parlament. Și dacă va trece, va fi atacată de cineva la Curte și Curtea Constituțională, dacă mai are un strop de minte, o va declara neconstituțională”, a declarat el.
Zegrean citează articolul 15 din Constituție.
Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile
Augustin Zegrean spune că prevederile legii se referă exclusiv la viitor, cu excepțiile stabilite în Legea Fundamentală.
Augustin Zegrean a deținut funcția de președinte al Curții Constituționale din România între anii 2007 și 2016. Înainte de această poziție, a activat ca deputat și senator, fiind înscris pe listele Partidului Democrat.
„Nu se poate așa ceva”
„Asta este o lege civilă, nu este o lege penală. Ea Chiar dacă ar fi o lege penală ar fi mai nefavorabilă, tot nu s-ar aplica pentru trecut. Ai fost condamnat pentru o lege, nu mai poți să schimbi condamnarea pentru o lege diferită după ce fapta a fost judecată. Nu se poate”, spune Augustin Zegrean.
Zegrean a spus la HotNews că, în cazul în care legea este adoptată de Parlament în forma sa actuală, fără nicio modificare, Parlamentul ar putea fi perceput ca fiind neîntreg la cap.
„Parlamentul poate fi considerat neîntreg la cap”.
Întrebat despre argumentul pe care PSD îl ridică în mod repetat, că încetarea de drept a mandatului, chiar și pentru cei care au primit o hotărâre definitivă înainte ca legea să intre în vigoare, constituie o consecință legală a unui conflict sau incompatibilitate, și nu o sancțiune, Zegrean repetă:
„Atunci când a apărut condamnarea nu există sancțiunea asta”.
El susține că niciun argument nu poate să
„înfrângă principiul ca legea dispune numai pentru viitor”
și prezintă un exemplu concret:
„Când eram profesor, le spuneam studenților că dacă nu ar exista principiul, aș da o lege care ar anula toate căsătoriile. Nu se poate așa ceva”.
Ce aduce amendamentul PSD
Legislația destinată să refacă Agenția Națională de Integritate constituie un punct de cotitură în cadrul PNRR și are o valoare de 770 de milioane de euro.
Parlamentarii se află la a doua încercare de a o adopta. Săptămâna trecută proiectul a fost respins la Senat, for decizional, pentru că parlamentarii USR și PNL au decis să nu îl susțină din cauza amendamentului introdus de PSD care prevedea că persoanele care au primit o decizie definitivă cu privire la starea de incompatibilitate sau de conflict de interese înainte de a intra în vigoare legea își vor pierde funcția.
După ce a fost redepus, proiectul a ajuns la comisia juridică din Camera Deputaților, unde social-democrații, sprijiniți de voturile AUR, au introdus un amendament asemănător în versiunea actualizată a legii. După ce a fost aprobat în plenul Camerei, proiectul a fost transmis Senatului, unde va fi analizat în cadrul dezbaterii programate pentru miercuri.
În ce mod se poate aduce la atenția Curții Constituționale?
Potrivit unor USR, informați pentru HotNews, dacă nu reușesc să elimine amendamentul din comisia juridică a Senatului, care se va reuni miercuri la 12:00, senatorii USR nu îl vor vota la plen, așa cum s-au manifestat săptămâna precedentă.
Din aceleași surse, parlamentarii USR afirmă că iau în calcul să atace legea la CCR.
Curtea poate fi notificată în legătură cu constituționalitatea unei legi care beneficiază de sprijinul a 50 deputați sau a 25 senatori. USR deține 40 deputați și 19 senatori.
În momentul în care ajunge la masa președintelui, Nicușor Dan are posibilitatea de a promulga legea, de a o trimite înapoi în Parlament pentru a fi modificată sau de a sesiza CCR.
COMENTARII / 0