Procesul lui Călin Georgescu începe: Anunțul Înaltei Curți

Curtea Supremă a respins joi toate contestațiile adresate deciziei Curții de Apel București, care, la începutul lunii aprilie, a stabilit inițierea unui proces în care Călin Georgescu și Horațiu Potra, împreună cu alți inculpați, sunt acuzați de acțiuni contrare ordinii constituționale.

„Prin hotărârea pronunțată, instanța supremă a respins atât contestația formulată de Ministerul Public, cât și contestațiile formulate de inculpați, menținând încheierea pronunțată de Curtea de Apel București”, a informat ÎCCJ.

Aceasta a fost o procedură de cameră preliminară, care „are ca obiect verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. În această etapă procesuală nu sunt analizate temeinicia acuzațiilor și nici vinovăția persoanelor trimise în judecată”, subliniază Înalta Curte într-un comunicat de presă.

Citește șiIslanda, dată în judecată pentru că nu acordă prioritate legislației europene | „Este un caz juridic mai complex decât pare”

În decursul patru luni, CAB a decis că procesul ar putea fi inițiat.

Curtea de Apel București a stabilit, pe 2 aprilie, că dosarul în care Georgescu și Potra a fost adus în instanță în septembrie anul precedent, alături de alte 20 de persoane, a fost întocmit legal și procesul poate începe.

Procurorii, precum și Călin Georgescu și ceilalți inculpați, au ridicat obiectii la decizia.

După ce a ajuns la Instanța supremă, dosarul a fost alocat unui complet format din judecătorii Paul Mihail Frăţilescu și Adina Adriana Radu, iar dezbaterile vor avea loc pe 14 aprilie.

În total, doi judecători au amânat de trei ori emiterea hotărârii, iar Instanţa supremă a anunțat că dosarul a fost readus pe rol, din cauza cerere de abţinere depusă de unul dintre magistri.

După ce cererea de abținere a fost acceptată, a fost adus un nou judecător, iar discuțiile s-au reluat, iar hotărârea finală a fost emisă pe 6 august.

Pentru ce motive se consideră inculpații acuzați?

În cadrul acestui dosar, Georgescu a fost adus în fața instanței în septembrie 2025, fiind acuzat de complicitate la tentativă în legătură cu acțiuni menite să submineze ordinea constituțională și de transmitere continuă a informațiilor false.

În plus, Horațiu Potra, comandantul grupului de mercenari români care au activat în Congo, se confruntă cu acuzații de tentative de a provoca acte contrare ordinii constituționale, de a încălca reglementările privind armamentul și munițiile, de a încălca normele privind materiile explozive și de a incita public.

Judecătorii din Instanța supremă au decis în mijlocul lunii iunie să revoce măsura de arest preventiv impusă mercenarului Horațiu Potra.

Judecătorii Instanței supreme au decis, în plus, în luna mai, anularea măsurii de control judiciar aplicată fiului și nepotului mercenarului Horațiu Potra.

Pe 24 septembrie, la aeroportul din Dubai, Horațiu Potra a fost capturat împreună cu fiul și nepotul său, înainte ca aceștia să urce pe un zbor către Moscova. Două luni mai târziu, el a fost transportat în România.

Reclamările procurorilor

Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-au întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după ce Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor prezidențiale, în localitatea ilfoveană Ciolpani, unde au pus în discuție un plan, conform căruia Potra și mercenarii săi, cu pregătire militară, urmau să creeze haos în București.

Călin Georgescu a fost recunoscut în cadrul anchetei ca fiind creatorul intelectual al planului complet de preluare a pârghiilor de putere.

„Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă, strategia urmărind, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii.

Ca urmare a planului stabilit, Horațiu Potra a organizat/coagulat un grup de paramilitari de 21 de persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în Capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Ei au fost opriți înainte de ajunge în București.