
Se înregistrează o evoluție nefastă în procesul de votare, după cum afirmă Daniel Horodniceanu. Lipsa unui rezultat decisiv constituie un indicator negativ.
Deciziile finale privind candidaturile pentru funcțiile de conducere ale marilor parchete urmează să fie înaintate Președintelui. În urma procesului de votare, procurorul general a optat pentru abținere, rezultând astfel un număr de 6 voturi. Situația a ajuns într-un impas, deoarece, potrivit surselor,
„Nimeni nu își schimbă votul”
Citește și15 state din SUA dau în judecată autoritatea aviatică pentru regulile privind livrările cu drone
.
Daniel Horodniceanu a afirmat că organizaţiile infracţionale, caracterizate prin predictibilitate, pot fi supuse unei monitorizări eficiente.
Un avantaj considerabil al activităților infracționale organizate este predictibilitatea acestora, care permite monitorizarea și anticiparea acțiunilor. Atunci când se cunoaște, de exemplu, că un anumit grup, precum clanul X, intenționează să controleze o anumită zonă, este posibilă supravegherea activităților sale. În cele din urmă, atât statul, cât și organizațiile mafiote au drept scop exploatarea resurselor și obținerea de venituri.
„Mafia fiind predictibilă poate fi monitorizată”,
după cum spunea judecătorul italian asasinat, Borsellino. În Portul Constanța, de peste 100 de ani, au loc evenimente care necesită intervenție. A existat un dosar instrumentat de DNA în acest port, care a dus la descoperirea unor nereguli.
- Accesul în aceste zone este dificil.
- Sunt necesare fonduri pentru informatori pentru a combate eficient aceste activități.
Într-o declarație recentă, Daniel Horodniceanu a afirmat:
„Îți trebuie oarece curaj să te gândești că s-ar putea să te califici pentru o funcție mare”
Acest mesaj a fost transmis într-contextul în care se discută despre candidaturile pentru șefiile marilor parchete. Horodniceanu a vorbit despre necesitatea de a avea curajul de a aspira la astfel de poziții.
În cele din urmă, Daniel Horodniceanu consideră că acei candidați care au fost nominalizați de către ministru sunt cei care au avut suficientă îndrăzneală pentru a participa la procesul de selecție. Este nevoie de o anumită doză de curaj pentru a presupune că ai putea fi calificat pentru un rol important. Poate că există și alte persoane la fel de capabile sau chiar mai bune, dar care nu au ales să se înscrie în această procedură. Cei care s-au prezentat au fost cei pe care i-ați văzut în cadrul interviurilor, unii cu experiență mai vastă, alții cu mai puțină experiență, dar toți cu potențial de creștere în perioada următoare.
Nu-mi dau seama acum dacă are legătură curajul de a avea o opinie în public
. În principiu, a fi un procuror competent sau curajos nu înseamnă neapărat că vei fi un manager eficient al unui parchet, dar nici nu înseamnă că fiind un șef competent ai fost și un lider. Poate că există diferențe subtile. Câteodată, instituțiile avansează chiar și atunci când procurorul șef sau șeful de secție ori adjuncții nu posedă calitățile de lider.
Într-un episod recent al emisiunii OFF The Record, invitatul a fost Daniel Horodniceanu, care are o dublă calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și de fost procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor Criminale și Corupției Organizate (DIICOT).
La Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii, un reputat procuror american devenit judecător a afirmat că rolul său primordial ca procuror este acela de a administra justiția. În acest context, el considera că justiția este realizată atunci când o persoană care a comis o infracțiune este condamnată și, în același timp, o persoană nevinovată nu este condamnată.
„să facă dreptate”
„dreptatea este făcută atunci când un om vinovat este condamnat și un om nevinovat nu este”
Se ridică aceeași întrebare și în rândul procurorilor din România: care sunt adevăratele puncte de referință? Daniel Horodniceanu, procuror și membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), fost șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), discută despre gradul de pregătire al candidaților pentru conducerea principalelor parchete. El analizează motivele care au dus la impasul secției de procurori din CSM, generat de doar două candidaturi. De asemenea, examinează impactul situației de balotaj asupra procedurii și prezintă propunerile procurorilor pentru modificarea legilor Justiției. În plus, explorează posibilitățile de revitalizare a luptei împotriva corupției și de accelerare a activității DIICOT.
La ora 13.00, vineri, va avea loc o emisiune exclusivă pe Mediafax.

COMENTARII / 0