Procurorul general atacă legea salarizării, Nicușor Dan îl contrazice

Cristina Chiriac, în calitate de Procuror General al României, a exprimat poziția sa cu privire la proiectul de lege referitor la salarizarea personalului finanțat din fonduri publice prin intermediul unui comunicat emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, informează MEDIAFAX.
Acest proiect de lege a fost prezentat de Nicușor Dan ca fiind unul care a reușit să creeze un consens între partidele politice din cadrul Parlamentului.

O declarație din partea Parchetului General subliniază că prevederile proiectului de lege au potențialul de a compromite grav poziția procurorilor, reducând beneficiile financiare și afectând garanțiile financiare care sunt vitale pentru asigurarea independenței sistemului judiciar.

„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”

Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei

Articolul continuă prezentând detalii suplimentare în partea următoare.

Decizia Parchetului General a fost luată în urma respingerii proiectului de lege de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a fost respins în bloc anterior.

Un proiect de lege care vizează diminuarea veniturilor procurorilor a fost respins de către Procurorul general al României. Anterior, Nicușor Dan declarase că acest proiect a reușit să creeze un consens între partidele din Parlament. Cu toate acestea, Cristina Chiriac a exprimat opinii divergente, afirmând că proiectul „

aduce grave atingeri statutului procurorului

”.

În ciuda mențiunilor din articolul 3 alineatul 2 din Capitolul VIII – Reglementări specifice pentru personalul din sistemul justiției din Anexa nr. V a propunerii legislative, salarizarea judecătorilor și procurorilor ar trebui să garanteze o independență economică reală, o condiție esențială pentru protecția lor împotriva oricărei încălcări a independenței și imparțialității lor în exercitarea actului de justiție. Însă, prevederile propunerii legislative sunt de natură să afecteze aceste garanții fundamentale.

Statul de drept și independența justiției sunt strâns legate de garantarea unor compensații financiare adecvate pentru judecători și procurori. Aceste drepturi salariale corespunzătoare au scopul de a contrabalansa condițiile de muncă dificile, riscurile majore și responsabilitățile considerabile asociate cu funcțiile acestora, precum și interdicțiile și incompatibilitățile aferente.

Anumite prevederi din proiect au efectul de a diminua semnificativ veniturile procurorilor, ceea ce nu este corespunzător rolului constituțional și nivelului de responsabilitate pe care aceștia îl au în cadrul puterii judecătorești.

Conform proiectului de lege, la articolul 32 alineatul 1, se stipulează că începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, în cazul în care salariul lunar sau solda lunară/salariul lunar calculat conform noii legi este inferior celui din luna decembrie 2026, se va acorda o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual. Această diferență va fi calculată conform articolului 7 litera b și va fi acordată pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Cu toate acestea, procurorul general consideră că soluția tehnică respectivă prezintă anumite deficiențe.

Potrivit Parchetului General, implementarea acestei legi va paraliza activitatea nu numai a instanțelor judecătorești, ci și a parchetelor de rang superior. Funcționarea întregului sistem va fi grav afectată. Nu se cunosc detalii despre posibilele urmări.

Referitor la această chestiune, pe lângă caracterul temporar al măsurii, crearea unei diferențe salariale tranzitorii ca drept suplimentar individual de natură salarială, acordat lunar, are conotații de „favor”, reprezentând o noțiune neclară și lipsită de previzibilitate, în legătură cu care nu se specifică nici natura sa și nici dacă aceasta va fi considerată în calculul drepturilor cuvenite la momentul pensionării.

În același timp, anumite dispoziții din proiect creează circumstanțe profund desuete în domeniul profesional, inclusiv posibilitatea ca avansarea într-un parchet de nivel superior să aibă ca rezultat scăderea drepturilor salariale. O astfel de circumstanță este de natură să provoace blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate putând avea ca efect destabilizarea resurselor umane din două perspective: demotivarea personalului existent să continue în sistem și reducerea atractivității profesiei pentru cei care urmează să își înceapă cariera juridică.

„…măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea «atractivității» profesiei pentru absolvenții de studii juridice”

Un efect nociv a fost semnalat în cadrul comunității profesionale a procurorilor din România.

O problemă semnificativă o reprezintă situația viitorilor procurori care urmează să intre în activitate după adoptarea acestui proiect legislativ, cărora li s-ar reduce considerabil veniturile în comparație cu colegii lor care au început profesia cu doar un an în urmă.

Un avertisment este lansat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la posibilele repercusiuni nefaste ale acestui proiect de lege asupra comunității procurorilor, într-un moment în care activitatea este deosebit de intensă și există o penurie majoră de personal în cadrul Ministerului Public, ceea ce ar putea conduce la o accentuare a fenomenului de abandonare a carierei de procuror.

În urma exprimării unei poziții de către Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție decide să o susțină, demarând astfel o analiză pentru identificarea tuturor mijloacelor legale care pot proteja statutul procurorilor, scopul fiind apărarea acestuia.

Schimbările în drepturile salariale ale magistraților trebuie să fie rezultatul unei evaluări detaliate care să considere în mod obligatoriu circumstanțele reale în care lucrează instanțele și parchetele, în special mediul de lucru și volumul excesiv de muncă, precum și restricțiile și interdicțiile care li se aplică acestora, a informat PÎCCJ.

În urma solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Cristina Chiriac declară că ordonatorii de credite din sistemul judiciar sunt așteptați să ia parte la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice actuale referitoare la Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În opinia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție PÎCCJ, forma actuală a proiectului de lege este susceptibilă de a avea repercusiuni nefaste asupra bunei funcționări a sistemului judiciar și a aptitudinii sale de a furniza o justiție eficientă, previzibilă și de înaltă calitate, în folosul cetățeanului.