Profesor Dan Dungaciu: MAE s-a transformat în ONG de stat!

„IRELEVANȚA a devenit politică de stat! La Reuniunea Anuală a Diplomației Române, niciun oficial străin de rang înalt nu a fost prezent în sală. Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR) ar fi trebuit să fie demonstrația influenței externe a României, locul în care Bucureștiul își prezintă proiectele, își adună partenerii și își afirmă interesele. Ediția din acest an a demonstrat însă contrariul: niciun oficial străin de rang înalt nu a considerat necesar să fie prezent în sală.

Au rămas videoconferințele, mesajele înregistrate și discursurile oficiale rostite între reprezentanții aceluiași aparat de stat. O reuniune a diplomației fără diplomați străini de rang înalt este imaginea exactă a izolării și irelevanței în care actuala putere a împins România. Din 2024 încoace, pașii irelevanței strategice au fost fermi și implacabili. În 2024, la RADR au fost prezenți ministru de externe al Luxemburgului, reprezentanți ai Ucrainei și R. Molodva. În 2025, doar reprezentantul R. Moldova. În 2026, nu a mai venit nimeni. (Ministrul de externe al Bahrainului a fost anunțat inițial drept „invitat special” – „invitatul special” nu a mai venit și a participat numai prin… videoconferință.)

România continuă să redea, fără variație, aceleași expresii formulate la Bruxelles sau în birourile Partidului Democrat din Statele Unite, pe când statele din regiune dezvoltă structuri de cooperare, negociază, mediează și propun inițiative. Astfel, țara își amestecă politica externă cu activitatea ideologică.

Citește șiPreședintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL): Polul Modernizării nu e un proiect exclusivist al liberalilor. Sunt discutate orice tipuri de alianţe cu partidele de centru-dreapta

Grupul de la Vișegrad reîncepe colaborarea și abordează inițiative concrete în domeniile infrastructura Nord–Sud, energiei, transporturilor, digitalizării și securității regionale. Polonia își consolidează treptat imaginea de putere în regiune. Turcia negociază atât cu partenerii occidentali, cât și cu actorii implicați în conflicte, lansând proiecte proprii pentru Marea Neagră. Bulgaria clarifică obiectivele sale, întărește cooperarea regională și încearcă să transforme avantajul său geografic într-un factor politic.

Ce proiect deține România?

Ce inițiativă regională a fost elaborată în București și acceptată de alte capitale?
Ce tip de format diplomatic a fost inițiat de România?
Ce negociere semnificativă a fost pusă în mișcare?
Ce dosar european a fost întocmit?
Ce idee provenită din România a fost adoptată de partenerii noștri?

MAE nu mai acționează ca instituție care elaborează și protejează interesele statului. Acum funcționează ca un ONG sponsorizat de guvern: generează lozinci, coordonează evenimente, difuzează comunicări, declară valori și pune în practică teme ideologice, însă nu consolidează putere, influență sau capacitatea de negociere a României.

Ministerul Afacerilor Externe trebuie să constituie nucleul de planificare strategică al României. În prezent, MAE acționează ca o entitate de activism diplomatic finanțată din fondurile publice.

În raport cu schimbările din zona de interes, MAE se prezintă ca fiind strident, belicos și isteric, fără ca această retorică să fie susținută de o strategie românească. Condemnarea agresiunii Rusiei și apărarea securității României reprezintă obligații firești. Totuși, politica externă nu presupune un concurs de strigăte sau o multiplicare mecanică a comunicatelor altora.

România trebuie să prezinte fermitate, claritate și forță. Fermitatea neacoperită de un proiect se transformă în zgomot. Belicismul verbal, în lipsă de putere, inițiativă și obiective proprii, nu impresionează pe nimeni și nu apără niciun interes național.

Potăile sunt isterice. Dulăii nu sunt isterici. Statele puternice nu țipă: își definesc interesele, își construiesc alianțele, deschid canale, impun teme și obțin rezultate.

Actuala conducere a MAE confundă diplomația cu indignarea publică, iar politica externă cu semnalizarea morală. România nu are nevoie nici de ambiguitate față de Rusia, nici de obediență față de altcineva. Are nevoie de propria strategie.

România necesită un plan pentru Marea Neagră, o politică bine structurată pentru Republica Moldova, o abordare pentru Balcani, o poziție unitară în cadrul Uniunii Europene și restabilirea legăturii strategice cu Statele Unite. Trebuie să convertească poziția sa geografică, mărimea, resursele energetice și afilierea la NATO într-o putere de influență reală.

AUR cere conducerii MAE să furnizeze răspunsuri publice clare:

1. Care este proiectul regional major propus de România partenerilor săi?
2. Care sunt obiectivele proprii ale României la Marea Neagră?
3. Ce inițiativă diplomatică românească a fost acceptată în ultimul an de aliații noștri?
4. Care sunt rezultatele măsurabile ale diplomației române, dincolo de reuniuni, declarații și fotografii?
5. Cum explică MAE faptul că la principala reuniune anuală a diplomației române nu a fost prezent fizic niciun oficial străin de rang înalt?

Lipsa prezenței invitaților străini în sala Reuniunii Anuale a Diplomației Române nu constituie doar un simplu incident de protocol. Ea reprezintă diagnosticul unei instituții care devine tot mai vocală și tot mai puțin semnificativă.

MAE trebuie să redevină Ministerul Afacerilor Externe al României, nu un ONG ideologic finanțat de stat”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.