Programul energetic al guvernului condus de Veștea a fost întocmit după modelul celui al guvernului Bolojan, prezentând același conținut textual, însă includerea unor proiecte energetice care au fost deja finalizate sau abandonate a ridicat întrebări.
Proiecte care au fost deja realizate sau la care s-a renunțat sunt incluse în program.
Se remarcă erorile gramaticale preluate.
→ reformulare pentru a respecta regulile:
Citește șiVideo Noua purtătoare de cuvânt a lui Donald Trump stârnește deja polemici. Pușca de asalt și tricoul cu „F... Joe Biden”
Programul de energie prezentat de cabinetul Veștea copiază în întregime documentul similar al guvernului Bolojan, inclusiv proiecte finalizate ori abandonate.
Nu s-a modificat nimic.
înlocuită cu
Documentul programatic pe energie al guvernului Veștea este identic celui lansat anterior de guvernul Bolojan și include fără modificări proiecte care au fost deja încheiate ori la care s-a renunțat .
Guvernul Veștea are în planul său energetic o serie de inițiative care nu mai sunt pertinente, deoarece unele au fost deja finalizate sau abandonate.
Se pare că documentul guvernului Veștea a fost redactat cu greșeli de exprimare similare celor din vechiul document.
„Vedeți, domnule ministru, că Midia sigur nu mai trebuie finalizată, că e gata de mult”
,
a declarat Burduja în timpul audierilor parlamentare, adresându-se ministrului Ivan.
Documentul detaliază planuri ambițioase în sectorul petrol și gaze, incluzând dezvoltarea unor noi centrale electrice pe bază de gaze naturale, printre care se numără: extinderea capacităților de producție la Işalniţa cu o putere de 850 MW, modernizarea infrastructurii la Turceni pentru 475 MW, consolidarea operațiunilor la Iernut pentru 430 MW, îmbunătățirea eficienței la Midia cu 80 MW și creșterea capacității de producție la Mintia la 1734 MW.
La sfârșitul anului precedent, Midia a devenit operațională ca o centrală electrică în cogenerare situată pe platforma rafinăriei Petromidia, deținută de Rompetrol.
Realizarea centralei de la Ișalnița a fost abandonată de către Complextul Energetic Oltenia și Alro, după organizarea unor licitații fără succes. Anterior, reprezentanții celor două entități informaseră despre planurile de înlocuire a centralei cu sisteme de stocare a energiei.
Proiectul „Centrala Midia” a fost finalizat de mult timp.
În cadrul procesului de audiere desfășurat în comisiile parlamentare, Bogdan Ivan, ministrul propus pentru portofoliul Energiei și actualul deținător al acestei funcții, a suportat ironii legate de structura și conținutul programului de guvernare prezentat.
Sebastian Burduja, deputat PNL, a declarat următoarele:
„Centrala Midia sigur nu mai trebuie finalizată, că e gata de mult”
.
Nu au existat declarații suplimentare din partea sa.
Senatorul AUR Petrișor Peiu a atras atenția asupra faptului că anumite proiecte energetice menționate în programul guvernamental condus de Veștea au fost deja finalizate sau abandonate. În acest context, el a ridicat o întrebare privind centrala Ișalnița, declarând:
„În legătură cu centrala Ișalnița, s-a spus că se va face, uitați că este în programul de guvernare. Dar tot dumneavoastră, domnule ministru, spuneați că s-a renunțat la ea, că este înlocuită cu baterii. Sper să ne lămuriți”
și a cerut clarificări suplimentare.
În legătură cu strategia energetică prezentată de guvernul condus de Veștea, au apărut observații critice privind includerea unor proiecte deja finalizate sau la care s-a renunțat. Programul respectiv a fost, de asemenea, acuzat că a preluat erori gramaticale prezente în programul guvernamental propus anterior de Bolojan.
Guvernul Veștea a lansat un program energetic care include proiecte deja finalizate sau abandonate. Se pare că au preluat și greșelile gramaticale din programul prezentat de guvernul Bolojan.
Proiectele lui Ivan cuprind și planuri de investiții în construcția de uzine pentru producția de baterii și panouri solare, însă anumite inițiative au fost deja eliminate din cadrul PNRR.
Adrian Vintilă, consilier la Ministerul Energiei și unul dintre autorii programului inițial de guvernare, afirmă că programul energetic al guvernului Veștea reprezintă o „glumiță răsuflată” și o imitație grosolană, probabil realizată fără prea multă atenție la detalii.
Vintilă a adăugat, într-o postare pe Facebook, că guvernul a păstrat, de asemenea, greșeli de redactare din programul anterior, pentru a facilita înțelegerea de către consumatori a inițiativelor din domeniul energetic.
Consilierul a declarat că respectiva secțiune din programul elaborat de Bolojan a fost concepută pe o perioadă de 4 ani și a fost creată în urma colaborării cu reprezentanți ai UDMR, USR și PSD.
Vintilă a explicat că anumite acțiuni au fost deja duse la bun sfârșit, în timp ce altele sunt în diferite stadii de implementare, și există și unele la care s-a decis să nu se mai continue sau au fost reevaluate ulterior.
Se pare că au apărut potențiali cumpărători pentru huila din regiunea Valea Jiului, într-un context considerat surprinzător de către mulți.
În cadrul procesului de audiere, Ivan a prezentat o propunere neașteptată: activitatea minelor de cărbune din regiunea Valea Jiului ar putea fi menținută, în ciuda faptului că Strategia Energetică a României prevede sistarea completă a acestora până la 2032.
Negocierile cu Ungaria și Polonia privind achiziționarea de cărbune din Valea Jiului au ajuns într-un stadiu avansat, potrivit declarațiilor lui Ivan.
El a menționat că discuțiile vor continua, fără intenția de a le întrerupe.
„Dacă România și-a asumat ținte extrem de agresive în materie de decarbonizare și nu mai putem să mai ardem cărbune pe teritoriul țării noastre, nu avem nicio interdicție în a vinde cărbunele către alte țări”
, a declarat Ivan.
Este puțin probabil ca Polonia, cel mai mare producător de cărbune în cadrul UE, să achiziționeze huilă din regiunea Valea Jiului, având în vedere că aceasta din urmă are o putere calorifică mai mică în comparație cu resursele disponibile în partea centrală a Europei.
Cheltuielile necesare pentru operarea vechilor mine din Valea Jiului sunt extrem de mari. Acest aspect explică de ce generarea de energie electrică pe bază de huilă nu a fost niciodată profitabilă, ci a fost menținută doar pentru a proteja regiunea din punct de vedere social. În plus, costurile asociate transportului de cărbune din România în Polonia sau Ungaria ar face ca această afacere să fie lipsită de sens din punct de vedere economic.
La Valea Jiului, doar patru din cele opt mine de huilă sunt încă în activitate, având aproximativ 2.000 de angajați care lucrează acolo.
În cadrul programului de guvernare, capitolul dedicat energiei prezintă anumite proiecte energetice care au fost deja finalizate sau la care s-a decis renunțarea. Se remarcă, de asemenea, că au fost preluate erori gramaticale prezente în programul guvernului condus de Bolojan.
Guvernul propus are în plan continuarea programului nuclear prin modernizarea unităţii 1 de la Cernavodă şi ridicarea unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), precum și soluţii financiare inovative precum obligaţiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacţionabile şi crearea unui consorţiu nuclear internaţional.
Strategia energetică propusă de guvernul Veștea include obiective ambițioase, cum ar fi instalarea a peste 5.000 MW de energie eoliană și solară, precum și 3.000 MWh de capacități de stocare a energiei până în anul 2027, finanțate prin PNRR și Fondul de Modernizare.
De asemenea, se are în vedere dezvoltarea energiei eoliene offshore și stabilirea unor perimetre de concesionare.
Printre planuri se numără și construirea unor parcuri fotovoltaice și a unor unități de stocare a energiei pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere.
O altă direcție de finanțare vizează investițiile în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice.
În plus, se urmărește identificarea surselor de finanțare necesare pentru mineritul de litiu și neodim, în scopul dezvoltării unei industrii naționale de producție a bateriilor și turbinelor eoliene.
Guvernul Veștea are în vedere modernizarea și optimizarea activității ANRE prin digitalizare, concomitent cu consolidarea capacităților de gestionare a operațiunilor offshore. Printre soluțiile propuse se numără implementarea unei platforme bazate pe inteligență artificială pentru prognoza reglementărilor, încheierea de contracte cadru pe durate îndelungate și înființarea unui organism consultativ mixt, alcătuit din reprezentanți ai sectorului public și privat, pentru elaborarea reglementărilor.
În plus, se are în vedere repartizarea profitului realizat de companiile energetice într-un fond special destinat investițiilor în energie. De asemenea, este prevăzută abrogarea legislației actuale care impune companiilor de stat să distribuie dividende în fiecare an.
COMENTARII / 0