În urma unor afirmații recente, Ilie Bolojan, premierul, a reconfirmat că sistemul de pensii va necesita o reformă substanțială pentru a fi sustenabil în următorii deceni. Această reformă va implica o redistribuire a veniturilor și o reevaluare a vârstelor de pensionare pentru anumite grupe de contribuabili. Printre categoriile care ar putea fi afectate de schimbări în ceea ce privește vârsta de pensionare anticipată se numără personalul din domenii cheie, cum ar fi cel militar, polițienesc și alte structuri de forță.
În cursul săptămânii viitoare, proiectul de lege este așteptat să fie înaintat în ședința Guvernului, după ce toate avizele necesare au fost deja obținute. Ilie Bolojan a explicat că, în cazul în care se optează pentru cumulul pensiei cu salariul, acest lucru va fi posibil doar în condițiile în care se renunță la 85% din valoarea pensiei speciale. În situația în care contribuția la pensie a fost efectuată în baza unui sistem contributiv și s-a acumulat vechimea necesară, nu vor exista impedimente. Potrivit premierului, există aproximativ 15.000 de angajați care se află în această situație, ceea ce impune o reducere de personal de 10% în cadrul administrației. Bolojan a considerat că este anormal ca unei persoane care nu are o altă sursă de venit să i se ofere o astfel de oportunitate, în timp ce un angajat care s-a pensionat la vârsta de 50-52 de ani și s-a reangajat imediat în cadrul instituțiilor statului primește în continuare un venit.
Citește șiCazul femeii de 87 de ani evacuate provoacă revoltă în Spania. Sanchez promite măsuri: „Maricarmen, am un mesaj pentru tine”
„Săptămâna viitoare ar trebui să intre proiectul de lege în Guvern. Am obținut toate avizele. În varianta în care cumulul pensiei cu salariul va fi posibil dacă renunți la 85% din valoarea pensiei. E vorba de pensie specială. Dacă ai lucrat la pensie contributivă, ți-ai făcut toată vechimea, nu e nicio fel de problemă. Avem cel puțin 15.000 de angajați în această situație. Și atunci noi trebuie să facem o reducere de personal de 10% în administrație. Este anormal să dai un om care nu are altă sursă de venit și să ții un om care s-a pensionat la 50-52 de ani, s-a reangajat a doua zi la stat și are totuși o sursă de venit’
, a declarat Ilie Bolojan la Digi 24. Premierul a adăugat că Guvernul urmează să adopte un proiect de lege pe această temă, care va fi trimis ulterior către Parlament.
Premierul a declarat că sistemul de pensii prezintă probleme de echitate și suportabilitate economică. El a explicat că pensionarea anticipată ridică dificultăți, inclusiv necesitatea creșterii vârstei de pensionare pentru diverse categorii profesionale, astfel încât oamenii să nu poată fi pensionați la vârste de 49, 50 sau 52 de ani, cu excepția unor situații excepționale.
„Dacă nu crește vârsta de pensionare, nu mai are cine să-i înlocuiască pe acești oameni”
, a afirmat premierul, adăugând că generațiile actuale sunt numeroase și că cei din generația sa au optat pentru pensionarea anticipată în diverse sisteme, precum ordine publică și siguranță națională, ceea ce pune presiune pe economie și pe sistemul de pensii în sine. El a concluzionat că echilibrarea sistemului de pensii este esențială pentru evitarea problemelor economice și pentru asigurarea unui sistem sustenabil.
În contextul demografic actual al României, proporția dintre persoanele în vârstă care primesc pensie și cei care lucrează este de aproximativ 8 la 10, însă această medie ascunde disparități regionale semnificative, întrucât aproape jumătate din județele țării înregistrează un număr superior de pensionari față de angajați, fenomenul fiind mai pronunțat în regiunile sudice și estice. Spre deosebire de această situație, în zonele București și Ilfov, doar 10 angajați suportă contribuții pentru 4 pensionari, după cum reiese din datele oferite de OCDE în luna decembrie a anului trecut. În fața procesului de îmbătrânire a populației, care pune probleme economice și sociale similare în toate statele europene, anumite guverne au optat pentru implementarea de politici menite să încurajeze activitatea profesională și la vârste mai înaintate.
La nivel global, fenomenul de îmbătrânire a populației și presiunile exercitate asupra sistemelor de pensii reprezintă o provocare comună.
Conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), durata de viață a înregistrat o creștere de circa 10 ani în țările dezvoltate, de la anii ’70 și până în prezent, în același timp, rata fertilității a înregistrat o scădere continuă. Aceasta implică, în esență, o reducere a numărului de contribuabili activi în raport cu cel al pensionarilor. În cea mai recentă ediție a raportului anual Pensions at a Glance, organizația a emis o avertizare cu privire la necesitatea unor reforme structurale, printre care creșterea vârstei de pensionare și restrângerea schemelor de pensionare anticipată, pentru a evita ca cheltuielile cu pensiile să devină imposibil de susținut în numeroase economii europene în următorii deceni.
Într-o mișcare similară, Franța a ridicat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, o decizie care a stârnit proteste masive și greve la nivel național care au durat mai multe luni. Executivul francez a argumentat această reformă prin presiunile demografice exercitate asupra sistemului de pensii de stat, având în vedere scăderea dramatică a raportului dintre angajați și pensionari, care ar fi putut conduce la un deficit de aproximativ 13–14 miliarde de euro în fiecare an până la sfârșitul deceniului, conform
Consiliului de Orientare a Pensiilor din Franța
.
În Italia, fostul sistem de pensionare anticipată denumit „Quota 100”, care prevedea posibilitatea de a ieși din activitate la vârsta de 62 de ani cu un minim de 38 de ani de contribuții, a fost supus unor restricții treptate, din cauza cheltuielilor bugetare considerabile.
„Vârsta standard de pensionare crește treptat la 67 de ani până în 2031”
este o realitate în Germania, unde pensionarea anticipată este condiționată de îndeplinirea anumitor criterii și implică penalizări financiare semnificative. Concret, pentru a beneficia de pensionare înainte de vârsta de 67 de ani, angajații trebuie să fi acumulat cel puțin 35 de ani de contribuții, însă acest lucru atrage după sine o reducere permanentă a pensiei cu 0,3% pentru fiecare lună de retragere anticipată, ceea ce se traduce într-o diminuare totală de peste 14% din valoarea pensiei, în cazul în care retragerea are loc cu patru ani mai devreme. Limitările impuse pensionării anticipate fără penalizări pentru angajații cu cariere lungi de peste 45 de ani de contribuții au fost consolidate în Germania în ultimii ani, cu scopul de a diminua presiunea asupra sistemului de pensii.
În Spania, un stat european recunoscut pentru nivelul său ridicat de protecție socială, au fost implementate recent reforme menite să încurajeze oamenii să continue să lucreze după vârsta standard de pensionare, inclusiv prin oferirea de stimulenți financiari pentru fiecare an suplimentar de activitate, cu scopul de a asigura stabilitatea financiară a sistemului de pensii.
În Japonia, o societate cu unul dintre cele mai mari procentaje de persoane în vârstă la nivel global, Japonia a implementat recent politici menite să încurajeze companiile să acorde angajaților posibilitatea de a continua activitatea profesională până la vârsta de 70 de ani. În Coreea de Sud, discuțiile politice se axează pe introducerea unei majorări treptate a vârstei de pensionare, obiectivul fiind menținerea echilibrului financiar al sistemului de pensii publice.
În legătură cu procesul de îmbătrânire a populației, ce estimări există pentru sistemul de pensii din România?
Proiecțiile Eurostat arată că numărul locuitorilor va scădea cu mai mult de 20%, ajungând la puțin peste 15 milioane până în 2070, și că ponderea populației în vârstă de 65 de ani și peste va crește cu 9 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 30% din total. În România, sistemul public de pensii se confruntă cu o provocare majoră, și anume valul de pensionări ale generației „decrețeilor”, care urmează să aibă loc în special începând cu anii viitori. Potrivit estimărilor, până în 2030, peste 1,3 milioane de persoane urmează să părăsească forța de muncă, în timp ce numărul contribuabililor activi continuă să scadă.
„Problema fundamentală a economiei românești este legată de sistemul de pensii. Trebuie să rezolvăm această problemă care este extraordinar de gravă și despre care știm clar că se va agrava când dezechilibrul dintre oamenii activi în economie și pensionari va deveni și mai abrupt. Când vom avea acea pensionare în masă a generației decrețeilor vom vorbi de un dezechilibru care nu va mai fi sustenabil cu veniturile pe care le avem în acest moment.”
Aceste declarații au fost făcute de profesorul de economie Christian Năsulea pentru Ziarul Financiar anul trecut.
Pentru a evita o criză economică și socială de proporții uriașe, reforma sistemului de pensii trebuie accelerată în țara noastră. O alternativă ar fi restabilirea unor rate de creștere economică cu două cifre, de 10% pe an, în loc de 0,2, pentru a finanța deficitul imens al sistemului public de pensii.
„Această variantă este imposibilă”
a afirmat economistul, adăugând că această soluție nu este viabilă.
COMENTARII / 0