Prostirea națională: partidul bate cuvântul lui Pleșu, Liiceanu, Miclea

clasa politică, legile pe care le adoptă sunt asemenea lecturilor de vară la școală. Toți le primesc, însă doar puțini le studiază. În prezent, ne aflăm în mijlocul unei competiții între politicieni în holurile Parlamentului, unde fiecare aspiră să fie primul care depune un proiect de amendă la legii educației preuniversitare.

Un text disputat din inițiativa „România Educată”, convertit în legislație tri ani în urmă, a ajuns în prezent la data de intrare în vigoare. Se referă la opțiunea ca liceele să desfășoare examene de admitere distincte, ceea ce, potrivit oppositorilor la acea vreme, ar crea o disparitate de șanse între copiii care se pregătesc pentru învățământul liceal.

Conform prevederilor actului normativ, odată ce elevii finalizează Evaluarea Națională, liceele au posibilitatea de a iniția un concurs de admitere pentru clasa IX-a. Acest concurs poate fi dedicat unor specializări selectate sau tuturor specializărilor, însă numărul de locuri disponibile nu poate depăși 50% din totalul alocat prin planul de școlarizare,

Citește șiUleiul de măsline s-ar putea ieftini, dar Spania încearcă să blocheze acest lucru. Decizia care poate afecta milioane de europeni

„raportat la numărul de formațiuni de studiu”

.

Mihai Dimian, ministru liberal al Educației, a semnat recent proiectul de ordin care vizează punerea în aplicare a articolului controversat privind admiterile separate.

Ce probleme există?

Proiectul de ordin vine să reglementeze organizarea examenului separat de admitere. Liceele își pot stabili propriile reguli pentru ocuparea până la jumătate dintre locurile disponibile, cu condiția ca elevii care concurează pe ele să fi obținut cel puțin nota 5 la examenul de Evaluare Națională. Restul de locuri ar fi ocupate în urma repartizării computerizate. 

Prin urmare, se stabilesc liceele:

• „condițiile de organizare și desfășurare a concursului de admitere, modalitatea de înscriere a candidaților și documentele necesare,
• probele de admitere – disciplinele de concurs, calendarul de desfășurare a examenului,
• modalitatea de desfășurare și de evaluare a probelor, termenele pentru afișarea rezultatelor inițiale și finale,
• depunerea și soluționarea eventualelor contestații, modalitatea de comunicare și afișare a rezultatelor,
• criteriile de admitere,
• modul de calcul al mediei de admitere și criteriile de departajare a candidaților care au medii de admitere egale,
• orice alte prevederi necesare desfășurării concursului în condiții de legalitate, transparență și egalitate de șanse pentru toți candidații”.

medie de admitere este stabilită astfel: rezultatele obținute la probele de admitere vor fi integrate într-un factor de ponderare stabilit de fiecare liceu.

În esență, liceul nu va mai avea un filtru extern care să fixeze probele de concurs, să corecteze lucrările, să soluționeze contestațiile și să stabilească metoda de calcul a mediei de admitere.

În cadrul ordinului de ministru nu se regăsesc niciun fel de prevedere care să impună criterii de integritate pentru examene, cum ar fi, de exemplu, prezența camere video în sălile de examinare.

Astăzi, înscrierea la liceu se realizează prin alocare informatizată, având în vedere opțiunile exprimate de elevi după publicarea rezultatelor la Evaluarea Națională. În plus, temele, care au subiecte unice la nivel național, nu sunt corectate în unitățile de învățământ unde elevii susțin examenul.

Scrisoarea celor 100 de intelectuali

Conceptul admiterilor paralele a apărut în cadrul inițiativei „România Educată”. În faza inițială a proiectului legislativ privind educația preuniversitară, susținut de ministrul în funcție, Sorin Cîmpeanu (PNL), se prevedea că colegiile naționale ar putea organiza propriile admitere, acoperind 90% din locuri.

acea perioadă, inițiativa a devenit subiectul dezbaterii în rândul mediului academic și nu numai.

Un grup de aproape 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Andrei Cornea sau Nicolae Manolescu, mulți dintre ei cu o carieră îndelungată la catedră, au semnat o scrisoare deschisă în care atrăgeau atenția asupra problemelor din proiectul de lege, printre care și cea a admiterii separate la colegii. Ei avertizau că trebuie „să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea”.

Răspunsul nepoliticos al unui ministru și replică amară a lui Andrei Pleșu

Identificarea eventualelor defecte și solicitarea prelungirii discuției privind proiectul, inițiată de aproximativ 100 de intelectuali, a determinat o reacție intensă din partea ministrului Sorin Cîmpeanu, care a adoptat „România Educată” al lui Klaus Iohannis ca inițiativă proprie de carieră.

„Un grup de interese”

a caracterizat Sorin Cîmpeanu.

Filosoful Andrei Pleșu a răspuns la plecarea ministrului, realizând o analiză detaliată a modului în care politicianul român se raportează la conceptul de dialog.

Ar fi fost logic ca Ministerul Învățământului, observând numele înscrise în lista expeditorilor, să se prezinte pregătit pentru dialog. Semnatarilor intelectuali li se sugerează să formeze un grup de 5-10 reprezentanți, care să fie chemați la o întâlnire analitică și civilizată cu ministrul de resort, către care, de fapt, se adresează mesajul lor. Nici vorbă! Ministrul nu dorește o dezbatere. Preferă să aplice tiffa „protestatarilor”, cu argumente conspiraționiste și „obiectivități” statistice.

Autorii scrisorii nu sunt decât un impur  „grup de interese”, pus pe subminarea autorității guvernamentale. Ca să nu mai spunem că sînt doar 100! Păi, se compară ei cu cei 3,5 milioane de elevi cărora le este dedicată legea?! O replică pe măsură ar fi, în acest caz, că nu se compară 100 de inși cu performanțe profesionale clare și recunoscute cu 1 ministru!”,  a scris Andrei Pleșu, în Dilema Veche.

În decursul a trei ani, Raluca Turcan a avut o revelație

Legea „României Educate” pe care Klaus Iohannis și-a conceput-o a ajuns în fața parlamentului un an mai târziu, în 2023. După ce Cîmpeanu a renunțat din cauza plagiatului, proiectul a fost preluat de Ligia Deca, fostă consilieră a lui Iohannis, iar aceasta nu a adus modificări substanțiale.

Legislația a fost adoptată cu susținerea tuturor partidelor, cu excepția USR, și a inclus un articol care autorizează liceele să stabilească admitiri separate pentru jumătate din locuri. Această prevedere va intra în vigoare începând cu anul 2027, motiv pentru care Mihai Dimian a lansat recent un proiect de ordin de ministru.

Iminența de punere în practică a măsurilor adoptate cu trei ani în urmă a reînviat dezbaterea publică, în care politicienii s-au aruncat imediat.

În primul rând, deputata PNL Raluca Turcan a reacționat, anunțând pe Facebook că va depune o propunere legislativă pentru a amâna cu 4 ani intrarea în vigoare a admiterii separate la liceu.

Ea afirmă că „Pentru că lucrurile bune nu se fac în grabă” și susține că „soluția cea mai bună vine dintr-o dezbatere publică cât mai largă și aplicată”.

În anul 2023, Raluca Turcan se afla în funcția de deputată, iar legea privind învățământul preuniversitar a fost aprobată de parlament în doar o lună, datorită unei înțelegeri tacite dintre PNL și PSD. Ea a susținut votul, alături de toți colegii săi liberali. Decizia partidului a fost mai eficientă decât discuțiile și corectările posibile ale eventualelor defecte. Klaus Iohannis dorea să publice proiectul în Monitorul Oficial înainte de sfârșitul mandatului.

Raluca Turcan a semnat, în decursul a trei ani, cel puțin șase propuneri legislative pentru a altera actul normativ menționat. Niciuna dintre aceste inițiative nu a abordat tema admiterei separate.

Senatorul USR Ștefan Pălărie a declarat că va introduce un proiect de lege care să elimine admiterea paralelă la licee. În momentul adoptării legii, Ștefan Pălărie ocupa

Încheierea lui Mircea Miclea

Într-un interviu acordat EduPedu, fostul ministru al Educației Mircea Miclea a prezentat o analiză melancolică asupra evoluțiilor din ultima perioadă. În cadrul conversației, el identifică doi posibili factori.

Prostia –

Faptul că oamenii care au scris aceste lucruri nu s-au gândit la consecințele a ceea ce ei au stabilit când au făcut legea și când au făcut acest ordin de ministru

O ticăloșie morală – „Poate că vor să satisfacă anumite grupuri de interese. Atunci asta este imoral sau pur și simplu sunt complici cu cei care vor să fraudeze examenele”.