Retragerea miniștrilor PSD din Guvern are potențialul de a declanșa nu numai o criză politică, ci și una constituțională. În cazul în care nu se găsește o soluție politică la conflictul dintre PSD și Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu are în vedere ca partidul său să se adreseze Curții Constituționale a României, potrivit surselor politice citate de Știrile ProTV. Obiectivul acestei abordări este de a clarifica dacă Guvernul păstrează legitimitatea după ce a pierdut sprijinul principalului partid din coaliție.
În esență, demersul PSD vizează obținerea unui aviz din partea CCR care să ofere claritate în legătură cu implicațiile retragerii miniștrilor, în special dacă această decizie afectează capacitatea guvernului Bolojan de a menține actuala configurație.
Potrivit declarațiilor lui Emil Boc,derea Guvernului nu este o consecință automată în cazul în care PSD decide să părăsească coaliția de guvernare.
Citește șiMinisterul Energiei: sprijin pentru familiile vulnerabile facturi 2027
Recent, Emil Boc a făcut o declarație în care a susținut că guvernul condus de Bolojan nu se destituie în mod automat în cazul în care PSD se retrage de la guvernare. Mecanismele constituționale sunt clare, potrivit acestuia, și orice majoritate care dorește să înlăture un guvern trebuie să fie pregătită să propună în schimb unul nou.
Potrivit lui Emil Boc, fostul prim-ministru, activitatea Guvernului nu va suferi blocaje nici după retragerea miniștrilor PSD, întrucât Constituția prevede soluții clare pentru această situație.
Un veteran al scenei politice românești, Emil Boc, care a ocupat de două ori poziția de premier și a fost primar al municipiului Cluj, a traversat anterior o experiență asemănătoare cu cea actuală, în anul 2009. În urma acestui episod, el posedă o înțelegere aprofundată a mecanismelor constituționale.
Conform scenariului cel mai puțin complex prezentat de Emil Boc, premierul are o perioadă de 45 de zile pentru a desemna noi membri ai guvernului, înlocuind astfel miniștrii PSD care urmează să părăsească guvernul, operațiune care nu necesită acordul Parlamentului.
În situația în care partenerii din cadrul PSD își păstrează intenția de a părăsi guvernul pentru o perioadă de 45 de zile, premierul Bolojan are opțiunea de a selecta noi miniștri din rândul membrilor guvernului pentru a prelua portofoliile. Am experimentat o situație similară și în anul 2009, a afirmat
„În condițiile în care partenerii de la PSD își mențin opțiunea de a ieși de la guvernare, timp de 45 de zile, premierul Bolojan are posibilitatea să desemneze din rândul membrilor guvernului alți miniștri pentru a ocupa portofoliile. Am avut și eu o asemenea situație în 2009”
, potrivit declarațiilor lui Emil Boc.
În esență, în perioada curentă, portofoliile ministeriale vacante pot fi gestionate interimar de către alți membri ai executivului, evitând astfel o criză formală. Acesta este un mecanism de urgență, stipulat în Constituție, special conceput pentru a face față unor asemenea situații.
În urma unei perioade de 45 de zile, se preconizează că situația politică va fi supusă unui nou test. PSD are în plan să solicite Curții Constituționale să-l supună pe Bolojan votului Parlamentului.
În cazul în care situația nu se rezolvă în intervalul de 45 de zile, șeful guvernului va fi nevoit să se prezinte în fața Parlamentului cu o propunere de modificare a configurației politice a executivului, ceea ce implică înlocuirea unor miniștri PSD cu reprezentanți ai PNL ori cu tehnocrați.
Potrivit spuselor lui Boc, după o perioadă de 45 de zile, premierul, împreună cu reprezentanții Partidului Național Liberal și ceilalți parteneri de guvernare, urmează să se prezinte în fața Parlamentului pentru a propune înlocuirea unor miniștri PSD cu noi membri, fie din PNL, fie tehnocrați.
„După 45 de zile, te duci în fața Parlamentului cu schimbarea compoziției politice, propunând alți membri în locul miniștrilor PSD, fie din PNL, fie tehnocrați. Își asumă politic premierul împreună cu Partidul Național Liberal și cu ceilalți parteneri de guvernare
”.
În cazul în care Parlamentul își dă acordul pentru această restructurare, guvernul își va continua activitatea sub noua configurație. În schimb, dacă această aprobare nu este obținută, scenariul devine și mai complex. Un cabinet cu o nouă alcătuire politică, care nu a primit acceptul Parlamentului, ar putea totuși să continue să funcționeze.
În situația în care Parlamentul refuză modificarea configurației politice a guvernului, aceasta nu duce în mod automat la demiterea guvernului, potrivit lui Emil Boc, fost prim-ministru al României.
El a accentuat că „în cazul în care Parlamentul aprobă modificarea configurației politice, procesul continuă, iar dacă nu obține aprobarea Parlamentului, guvernul actual păstrează toate atribuțiile”.
În esență, guvernul actual ar putea să continue să funcționeze în cazul în care opoziția nu reușește să prezinte o alternativă clară și să obțină sprijinul unei majorități pentru instalarea unui nou cabinet.
O perspectivă similară a fost exprimată și de către Petre Lăzăroiu, fost judecător la Curtea Constituțională, care a afirmat următoarele:
”Nu există nicio consecință în cazul în care nu se prezintă în Parlament. Poate să schimbe miniștri, să numească un ministru interimar și după 45 de zile să-l înlocuiască din nou. Este posibil ca această situație să se prelungească chiar și un an sau doi”
COMENTARII / 0