PSD vrea ca proiectul privind reforma administrației centrale să intre în Guvern până la 1 martie și să fie adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament / Marian Neacșu: „Creativitatea parlamentarilor e incomensurabilă și atunci e foarte posibil să fii denaturat de la scopul pe care ți l-ai propus”

Vicepremierul Marian Neacșu a anunțat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că PSD dorește ca proiectul de reformă a administrației centrale să ajungă în...

Vicepremierul Marian Neacșu a anunțat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că PSD dorește ca proiectul de reformă a administrației centrale să ajungă în Guvern până la 1 martie 2027 și să fie aprobat prin implicarea Parlamentului. El a menționat că, în cazul în care proiectul ar fi pus în discuție în Parlament, există posibilitatea ca acesta să sufere modificări semnificative. De asemenea, a subliniat că o astfel de reformă nu poate fi implementată în condițiile unei

Marian Neacșu a declarat că reforma se concentrează pe două categorii majore ale sistemului: aparatul public central și subordonatele sale, precum și societățile cu capital majoritar de stat.

Măsurile prezentate de PSD se adresează:

Citește șiNeacşu: Nu poţi să ceri unui manager de societate de stat de top să aibă o indemnizaţie lunară cât are competitorul din privat pe zi
  • reducerea aparatului de stat prin unificarea serviciilor suport și digitalizare; crearea unui centru bugetar județean unic. „Apreciem că nu e nevoie ca fiecare unitate teritorială a fiecărui minister să aibă fiecare contabilitate, audit, logistică, serviciu juridic, ci pot fi înglobate într-o structură județeană”
  • reducerea numărului de controale prin comasarea unor instituții
  • centralizarea unor structuri județene la nivel regional
  • reorganizări, comasări, fuziuni sau dizolvări de autorități care au atribuții dublate sau și-au dovedit de-a lungul timpului ineficiența. Exemplu: ANSVSA, Protecția Consumatorului, servicii la nivel județean ale Institutului Național de Sănătate Publică
  • societățile comerciale: o analiză criterială complexă la societățile cu pierderi istorice pentru comasare, fuziune sau desființare. Excepție: societățile listate la bursă

Marian Neacșu a declarat că consultările vor avea loc până la 20 februarie, astfel încât proiectul să intre în guvern și să fie supus procedurii parlamentare de angajare a răspunderii Guvernului la 1 martie.

În legătură cu concedierile de personal pe care le-ar presupune comsarea sau desființarea unor instituții sau societăți cu capital majoritar de stat, vicepremierul a declarat: „Vom lua în calcul toate elementele de protecție socială necesare: reconversia profesională și reașezarea personalului care ar putea fi disponibilizat. (…) Avem la Ministerul Muncii destule programe care vizează această aspecte”.

Pentru ce motive PSD solicită ca reforma administrației să fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament.

„O opinie personală de politician trecut mult prin viață. O reformă de felul acesta poate să fie făcută atunci când nu e rodul unei coaliții largi, pentru că într-o coaliție largă, mai ales cu forțe de stânga și de dreapta, părerile, aspirațiile sunt destul de diverse pentru a putea să ajungi la un rezultat. Astfel de lucruri se realizează mai

E o chestiune de decizie generală. Dacă te consulți, ai ajuns la un act normativ care să cuprindă și părerile celorlalți și l-ai închis. Dacă dai drumul în procedură parlamentară, creativitatea parlamentară e incomensurabilă și atunci e foarte posibil să fii denaturat de la scopul pe care ți l-ai propus”, a declarat Marian Neacșu.

Ce înseamnă atribuirea răspunderii Guvernului în Parlamentului

Prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, legea se aprobează fără nicio dezbatere și fără modificări față de versiunea prezentată de Guvern. Premierul preia această responsabilitate în fața Legislativului, iar deputații care se opun inițiativelor au la dispoziție 3 zile pentru a depune o moțiune de cenzură. În cazul în care moțiunea este aprobată, Guvernul se demite, iar dacă este respinsă, Cabinetul continuă activitatea și legile rămân adoptate. Pentru ca o moțiune de cenzură să fie adoptată, este necesar să obțină voturile a jumătate plus unu din totalul parlamentarilor.

Articolul 114 din Constituție prevede că Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată de Parlament. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege se consideră adoptat.

Constituția, la articolul 113, prevede că Camera Deputaţilor și Senatul, în cadrul unei ședințe comune, pot să-și retragă încrederea în Guvern prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, dacă obțin votul majorității deputaţilor și senatorilor.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor și se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

© G4Media.ro.

COMENTARII / 0