Ramona Milu, judecătoare CSM, numără „elefanții” din Justiție

Ramona Milu, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a inițiat o dezbatere extinsă pe rețeaua de socializare Facebook, referitoare la starea actuală a...

Ramona Milu, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a inițiat o dezbatere extinsă pe rețeaua de socializare Facebook, referitoare la starea actuală a sistemului judiciar. Aceasta a pornit de la observația că opiniile minoritare din cadrul CSM sunt rareori exprimate, în mare parte din cauză că majoritatea hotărârilor Consiliului nu permit opinii separate sau puncte de vedere divergente.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

Într-o perioadă marcată de ședințe de bilanț ale instanțelor, judecătoarea Ramona Milu consideră că demersul său se justifică prin criticile aspre lansate de anumiți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu fiind printre aceștia, la adresa unor opinii minoritare din Consiliu, care nu au avut ocazia să-și prezinte argumentele.

Citește șiBrexit eșuat, admite premierul britanic; Marea Britanie caută UE

Ramona Milu, judecătoare cu funcție în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prezintă următorul mesaj:

Iată textul judecătoarei Ramona Milu

Un fenomen natural este descris de către o judecătoare, Ramona Milu, care a făcut parte din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), spunând:

„Un pahiderm nu vine niciodată singur!”

În perioada cuprinsă între februarie 2026 și martie 2026, s-au desfășurat reuniunile generale ale organelor judiciare, prilej cu care au fost supuse atenției rapoartele detaliate privind activitatea desfășurată pe parcursul anului 2025.

În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, unde dețin o poziție de membru, am fost prezent la mai multe evenimente, printre care: întâlniri cu magistrații de la Judecătoria Sfântu Gheorghe, Tribunalul Sibiu și instanțele subordonate, Tribunalul Hunedoara și instanțele subordonate, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, precum și reuniuni cu judecătorii de la Curțile de Apel Pitești și Bacău. De asemenea, am participat la adunarea generală a judecătorilor din cadrul Curților de Apel Constanța, Cluj, Brașov și Iași.

Este demn de remarcat faptul că, spre deosebire de anii precedenți, nu mi s-a adresat nicio invitație pentru a participa la prezentarea raportului de activitate pe anul 2025 din partea conducerilor Curților de Apel Craiova, Oradea, Ploiești și Târgu-Mureş, care, în acest mod, s-au aliniat Curții de Apel București, a cărei conducere nu mi-a adresat niciodată o invitație în cei trei ani de mandat în Consiliu.

În cadrul dezbaterilor privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii, se subliniază importanța menținerii unei legături directe cu magistrații, având în vedere contextul instituțional în care se înscrie această remarcă, ce are legătură cu necesitatea unui schimb direct de opinii cu colegii judecători.

În timpul reuniunilor generale ale instanțelor, afirmațiile președintelui Consiliului au conținut critici aspre și au prezentat o serie de evenimente care au ridicat îngrijorări cu privire la posibile acțiuni concertate menite să compromită independența justiției, atât din interior, cât și din exterior. Aceste preocupări au fost exprimate inclusiv prin referiri la anumiți magistrați în funcție sau pensionați, precum și la foști și actuali membri ai Consiliului, aleși în această calitate, în mod direct, inclusiv cu privire la persoana mea.

Având în vedere că nu a existat o oportunitate reală de răspuns în cadrul respectiv, fie din cauza absenței mele, fie din cauza lipsei unei dezbateri autentice, consider esențial să ofer colegilor judecători următoarele clarificări pentru o informare exactă și completă: transmiterea acestor lămuriri este necesară.

Conduita profesională este descrisă de următoarele repere.

Valorile care stau la baza activității mele sunt fundamentate pe principiile democrației consacrate, și anume: integritatea, asigurarea independenței sistemului judiciar, garantarea libertății de exprimare, promovarea transparenței, asumarea responsabilității și menținerea loialității profesionale.

Opinia unică versus consensul generalizat a fost exprimată.

Democrația se bazează, în esență, pe libertatea de exprimare și de gândire, precum și pe diversitatea de opinii, considerate valori fundamentale de către majoritatea persoanelor.

Deciziile luate în unison nu sunt neapărat un sinonim al solidarității.
Afirmația subliniază distincția dintre consens și unanimitate în procesul decizional.

Înainte de a prezenta anumite aspecte, trebuie menționat că argumentele opiniilor minoritare nu sunt incluse, în general, în documentele administrative și, prin urmare, nici în deciziile Consiliului sau ale Secției pentru judecători. Opiniile separate și rațiunile care le susțin sunt prezentate doar în hotărârile Secției în chestiuni disciplinare, care au o structură similară cu cea a unei sentințe judecătorești de primă instanță. De asemenea, comunicatele publice sau formele de comunicare ale Consiliului nu sunt supuse votului, deoarece, de obicei, nu sunt emise de Secție, astfel încât rezultă din acestea dacă reflectă poziția instituției exprimată în majoritate sau în unanimitate.

Reacția vine după ce președintele Consiliului a adus în discuție, în cadrul ședințelor de evaluare, un anumit număr de critici, după cum a declarat în repetate rânduri, anumite aspecte fiind deja clarificate prin declarații explicite și transparente, lansate în mod regulat în spațiul profesional și mediatic; aceste aspecte vor fi rezumate pe scurt, iar cele care încă nu au fost elucidate în mod public vor fi prezentate acum:

În legătură cu discuțiile aprinse provocate de documentarul Recorder intitulat „Justiție capturată” și răspunsurile oferite de instituții, sunt prezentate cronologia și faptele relevante.

  • Se face referire la dezbaterea generată de documentarul Recorder „Justiție capturată” și reacțiile instituționale, fiind prezentate cronologia și faptele.

Un documentar intitulat „Justiție capturată” a fost publicat în data de 9 decembrie 2025.

Declarațiile făcute de majoritatea Secției pentru judecători la data de 11 decembrie 2025 au fost făcute publice, însă nu au fost susținute de mine, deoarece am considerat că Inspecția Judiciară trebuia să efectueze verificări detaliate cu privire la informațiile prezentate în documentar, înainte de a se trage concluzii definitive.

La data de 16 decembrie 2025, un comunicat emis de Secția pentru judecători a inițiat un proces de verificare, care a fost încredințat Inspecției Judiciare pentru a investiga anumite aspecte.
Acest demers a avut loc după ce m-am alăturat acelui comunicat.

La ședința din 6 februarie 2026 a Secției pentru judecători, procesul-verbal Inspecției a fost confirmat cu rezultatul 8-2, unul dintre voturile contra fiind cel exprimat de mine, din cauza unor motive legate de conținutul raportului, printre care se numără neconcordanțe referitoare la codurile unice ale celor 4 completuri examinate, numele inițiale ale judecătorilor care au făcut parte din respectivele completuri, precum și rațiunile care au stat la baza schimbării compoziției completurilor, informații care nu sunt prezente în actele deciziilor de colegiu anexate, de exemplu procedura de includere a noilor membri și de reducere a sarcinilor.

Încă nu a fost făcută publică Hotărârea Secției pentru judecători nr. 144/06.02.2026 până la data de 17 martie 2026, la fel cum nu pot fi consultate nici oficial Raportul Inspecției Judiciare nr. 25-2781/2026 și nici hotărârile de colegiu emise de Curtea de Apel București care au schimbat compunerea acelor completuri.

În legătură cu reexaminarea legislației privind sistemul judiciar, legile justiției fiind pe ordinea de zi, se are în vedere și modul în care protecția a celui care avertizează privind integritatea în rândul magistraților este aplicată, după cum arată și cel de-al doilea punct al discuției.

Reforma legilor justiției din anul 2022 și procedurile fostului Consiliu au fost supuse unor critici aspre din partea mea, critici care au stat la baza platformei mele de candidatură pentru Consiliu. În perioada respectivă, dezbaterile s-au axat pe proiectele legislative, dar legile justiției nr. 303, 304 și 305, adoptate la data de 16 decembrie 2022, au confirmat, din nefericire, numeroasele temeri pe care o parte a magistraților le-a exprimat în mod public și transparent. Sunt de părere că mandatul meu în Consiliu, obținut pe baza acestei poziții critice, mi-a asigurat legitimitatea și reprezentativitatea necesare pentru a fi vocea acestor colegi ai mei.

Pe 16 ianuarie 2026, procesul de admitere în magistratură a fost subiectul unei postări pe rețelele de socializare, la fel ca și 23 ianuarie 2026, când s-a discutat despre conducerea instanțelor.

#responsabilității

a publicat o serie de note explicative pe baza datelor statistice oferite de Consiliu la începutul anului.
O postare suplimentară a oferit o contextualizare mai largă privind dinamica resurselor umane în sistemul judiciar pe 30 ianuarie 2026.

În cadrul acestei abordări, am luat parte la două reuniuni ale Comitetului de evaluare și modificare a actelor normative din sectorul justiției, și anume:

  • fără să reprezint Secția pentru judecători a Consiliului;

Comitetul respectiv are ca obiectiv analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.

La 4 februarie 2026, anumite aspecte au fost dezbătute, printre care reglementările actuale și potențialele schimbări privind desemnarea membrilor și atribuțiile colegiilor de conducere ale instanțelor judecătorești, procesele de avansare în carieră a magistraților, ajustările aduse configurației completurilor de judecată, precum și chestiunea recunoașterii magistraților ca persoane care semnalează încălcări ale interesului public.

La 11 februarie 2026, am publicat un articol pe juridice.ro, intitulat „Magistratul avertizor de integritate, între răspundere disciplinară și protecție juridică”, care prezintă o sistematizare a argumentelor deja expuse în opinii separate și unice formulate în chestiuni disciplinare; în acestea, am susținut că magistrații se bucură și ei de protecția acordată avertizorilor cu privire la interesul public.

La 18 februarie 2026, anumite chestiuni legate de modul de operare al Inspecției Judiciare au fost supuse discuției, inclusiv metode de creștere a transparenței și de optimizare a activității acesteia, precum și anumite prevederi din Codul deontologic.

Urmare a exprimării opiniilor sale în calitate de membru al Consiliului, aceasta a optat pentru prezentarea online a opiniilor sale personale prin intermediul rețelelor de socializare, concretizate în postările:
Dialog direct cu instanțele despre realitățile sistemului din data de 11 februarie 2026,
Câteva rânduri despre statutul magistratului în așteptarea deciziei CCR din 20 februarie 2026 și
Mobilitatea profesională a judecătorilor din 5 martie 2026.

Intervențiile publice pe care le-am realizat ca judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ales prin vot, au avut la bază argumente juridice solide și au fost perfect aliniate cu obiectivele prezentate în proiectul meu de candidatură, pe care mi le-am asumat în mod explicit și le-am susținut consecvent.

În situația dată, evaluarea acestor opinii prin combinarea lor într-un cadru care implică acțiuni sincronizate pentru a diminua credibilitatea sistemului judiciar nu reprezintă fidel complexitatea situației actuale și poate destabiliza atmosfera de încredere reciprocă între profesioniștii din domeniu.
Nu se poate vorbi despre o reflectare exactă a realității atunci când se face o astfel de apreciere.
Acest mod de evaluare riscă să afecteze climatul de încredere profesională și să creeze un mediu nefavorabil pentru buna funcționare a justiției.

Printre numeroasele împrejurări fără precedent care pun magistratura în fața unor mari provocări, există câteva puncte de reper esențiale care facilitează navigarea.

Independența justiției este garantată, printre altele, de libertatea de exprimare a magistraților, care trebuie să se înscrie în parametrii stabiliți de statutul acestora.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, prin jurisprudența sa referitoare la articolul 10 din Convenție, inclusiv în cazul Dănileț c. României, importanța acestei libertăți.

Într-o societate democratică, #Dreptul la exprimare a opiniilor profesionale, inclusiv a celor critice, este considerat legitim și reprezintă o necesitate.

Consolidarea încrederii publicului este direct legată de #Transparența instituțională.
Increderea publicului este un aspect esențial care se bazează pe transparența instituțională.

Comunicarea eficientă între reprezentanții sistemului judiciar și cei din afara acestuia, inclusiv profesiile juridice, celelalte puteri, mass-media și, mai ales, societatea civilă, constituie o modalitate esențială pentru identificarea soluțiilor optime.

În cadrul sistemului democratic, educația juridică reprezintă un mijloc vital pentru restabilirea credibilității sistemului judiciar și pentru consolidarea principiilor statului de drept.

Încheierea a fost înlocuită cu o remarcă, după cum urmează:
4.

  • O abordare alternativă pentru finalizare a fost adoptată.

Convingerea mea este puternică: solidaritatea nu se traduce prin uniformitate de gândire.
Nici măcar nu înseamnă reducerea la tăcere a opiniilor noastre.

A fi capabili să coexistăm într-un mediu profesional comun, având puncte de vedere divergente, fără să ne îndoim unii de intențiile celorlalți este esențial.
Încrederea și respectul reciproc sunt pilonii care ne permit să avem opinii diferite fără să ne suspectăm.

Instituțiile capătă credibilitate tocmai datorită transparenței, care nu are efectul de a le slăbi.
Dimpotrivă, ea le face credibile.

Consider că procesul de comunicare nu are caracter formal.

Există o premisă fundamentală de existență.

În plus, sunt de părere că atunci când discuțiile despre problemele concrete sunt oprite, aceste probleme nu se evaporă pur și simplu.

Acumularea are loc.
Procesul se intensifică.
Toate acestea cresc și se dezvoltă ulterior într-o transformare.

Deoarece problema rămasă în încăpere persistă, ea rămâne o prezență inevitabilă.

Se menține acest fenomen. În plus, uneori are loc o extindere a numărului, adăugându-se în mod repetat încă unul și încă unul.

Ramona Milu a făcut referire la un anumit aspect într-un discurs, declarând:

„Elefantul roz din încăpere” a fost un element recurent al discursului căruia, prin acest material, am dorit să-i ofer o contrapondere”

.
Aceste cuvinte au fost rostite în contextul în care se discută despre un anumit subiect, fără a se specifica detalii suplimentare în acest material.

COMENTARII / 0