Proiectul Autorității Electorale Permanente privind Legea Partidelor Politice propune un mecanism de înființare și dizolvare a partidelor care „riscă să slăbească garanțiile constituționale și democratice din jurul înființării și desființării partidelor politice, prin centralizarea acestor decizii la o autoritate cu numire politică, prin praguri de constituire nejustificate și prin motive de dizolvare formulate imprecis”, se arată într-un raport Expert Forum.
Expert Forum a subliniat că, deși proiectul introduce anumite îmbunătățiri privind activitatea partidelor politice, el aduce în același timp dispoziții problematice referitoare la etapele cruciale de înregistrare și dizolvare a unui partid. Printre aceste dispoziții se numără: majorarea numărului de membri necesari pentru constituirea unui partid, transferul procedurilor de înființare și dizolvare de la Tribunalul București la AEP, precum și o serie de reglementări privind denumirea și activitatea partidelor. Aceste schimbări ar putea compromite procesul democratic.
Accesați versiunea completă a raportului de la Expert Forum:
Citește șiReporterIS: Valeriu Iftime (PNL), beneficiar a 80 milioane de lei din PNRR prin schema bateriilor de 1.000 de euro vândute cu 5.000 de euro / Și-a pus fratele de 70 de ani în firmă, cu o lună înainte de afacere
Proiectul introduce unele prevederi utile – reguli mai clare privind patrimoniul (art. 35), drepturile membrilor (art. 30), denumirea partidelor (art. 5), transparența și integritatea (art. 19, 21), mecanisme interne de arbitraj, protecția datelor și digitalizarea managementului partidelor (art. 55). În același timp, EFOR a identificat o serie de modificări problematice la etapele-cheie ale înființării și dizolvării partidelor, cu impact direct asupra pluralismului politic și democrației locale.
Cea mai importantă schimbare structurală este mutarea competenței de înregistrare și dizolvare a partidelor de la Tribunalul București la AEP. Ca principiu general, EFOR se pronunță împotriva transferării procedurii de înregistrare și dizolvare a unui partid de la instanță la AEP. Dreptul de asociere politică (este unul dintre drepturile fundamentale cu cea mai mare relevanță pentru pluralismul democratic . Standardele europene (Comisia de la Veneția, jurisprudența CEDO) cer garanții judiciare solide și un organ independent și imparțial atât pentru înregistrare, cât și pentru dizolvare. În plus, Constituția prevede la art. 21 alin. (4) că jurisdicțiile administrative speciale sunt facultative și gratuite, or proiectul instituie o procedură administrativ-jurisdicțională obligatorie la AEP, cu decizii luate de completuri formate din angajați ai instituției și contestabile ulterior la Curtea de Apel București. Conducerea AEP este numită printr-un mecanism eminamente politic, iar mandatele recente ale președinților instituției s-au încheiat frecvent cu scandaluri publice sau dosare penale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra neutralității unei autorități care ar decide și înființarea, și desființarea partidelor. Analiza comparativă la nivelul UE arată că doar în puține state (de exemplu, Malta, Irlanda) înregistrarea revine unei autorități electorale – în general, aceasta rămâne în sarcina unei instanțe sau a unui minister.
AEP ar putea primi, în loc, un rol extins în administrarea unui Registru public al partidelor politice, actualizat și accesibil, în timp ce înființarea și dizolvarea trebuie să rămână atribuții ale instanței.
O a doua modificare majoră este creșterea pragului de membri fondatori de la 3 la 100 , fără nicio justificare în nota de fundamentare. EFOR reamintește că pragul anterior de 25.000 de membri a fost declarat neconstituțional prin Decizia CCR nr. 75/2015. Deși numărul partidelor înregistrate a crescut semnificativ față de 2008-2012 (de la aproximativ 30 la peste 270 controlate de AEP în 2026), iar multe dintre ele sunt inactive sau dificil de contactat (inclusiv pentru controlul finanțării partidelor realizat de către AEP), EFOR consideră că această problemă administrativă nu justifică o restrângere a unui drept democratic – soluția stă în mecanisme de control diferențiate în funcție de resursele și activitatea partidului, nu într-un prag de intrare mai ridicat.
EFOR critică și mecanismul impus pentru dizolvare (prin decizia AEP). Legea introduce noi condiții pentru dizolvarea partidului politic. Art. 63 prevede competența Curții Constituționale doar în ipoteza neconstituționalității (ca urmare a condițiilor din art. 62 lit. a), iar restul, pentru toate celelalte cazuri – scop/activitate ilicite ori contrare ordinii publice, urmărirea altui scop decât cel statutar, organizarea de structuri după criteriul locului de muncă, inactivitate – AEP se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană interesată și se pronunță prin hotărâre pentru dizolvare. Introducerea acestor reglementări este un regres față de reglementările actuale, care stabilesc că desființarea se realizează prin hotărâre a Tribunalului București, la cererea Ministerului Public. Ca în cazul înființării partidelor politice, reiterăm că această procedură ar trebui să se realizeze de către o instanță de judecată, menținându-se argumentele prezentate mai sus în privința înființării partidelor politice. Studiul comparativ a arătat că în majoritatea cazurilor, dizolvarea se solicită de către instanță sau procurori.
Critica se extinde și asupra extinderii criteriilor de dizolvare pentru inactivitate , care adaugă condiții precum lipsa unei adunări generale timp de 4 ani, neactualizarea sediului sau a conducerii timp de un an, sau nedepunerea situațiilor financiare timp de 2 ani, motive pe care EFOR le consideră mai potrivite unor sancțiuni administrative graduale decât dizolvării, măsură ireversibilă. La fel, formularea ‘desfășurarea în mod grav ori repetat de activități politice la nivelul autorităților și instituțiilor publice’ ca temei de dizolvare este considerată insuficient de precisă, contrar cerinței de previzibilitate a normei stabilite constant de CCR. Condiția neparticipării la ‘două scrutine succesive’, fără a preciza tipul de alegeri vizat, ar putea conduce – dacă s-ar aplica și prezidențialelor – la desființarea a aproximativ 90% dintre partidele din România. Spre exemplu, un partid care este înființat la nivel local sau județean și are vocație de a participa la alegerile locale sau parlamentare, conform statutului, nu ar trebui să fie desființat pentru că nu are candidați la nivel național.
Alte observații se concentrează pe transformarea formei juridice a partidelor, trecând de la persoane juridice de drept public la asociații de utilitate publică, subiecte de drept privat. Statutul de utilitate publică poate conferi anumite facilități fiscale și impune obligații suplimentare de raportare. Proiectul acordă această calitate tuturor partidelor politice, însă nu precizează impactul fiscal sau patrimonial. Pentru ca această schimbare să fie efectuată, trebuie să fie clarificate consecințele, iar modificarea statutului poate avea loc doar dacă se garantează că nu se compromite transparența activității și responsabilitățile asociate.
O altă critică se referă la restricția excesivă introdusă la art. 4 privind utilizarea denumirii sau siglei unui partid fără acord
fundațiilor politice reprezintă un progres, însă insuficient: proiectul permite ca acestea să fie finanțate de partide din venituri proprii sau subvenții, fără a stabili limite pentru aceste transferuri sau obligații clare privind transparența, raportarea activității și control.
Regimul contravențiilor este criticat pentru amenzile stabilite într-un interval unic (20.000-80.000 lei), aplicat indiferent de gravitatea faptei – de la nepublicarea unui document pe site până la neefectuarea inventarierii anuale a patrimoniului -, ceea ce contravine principiului proporționalității sancțiunilor reținut constant de CCR. Sancțiunile ar trebui separate în funcție de subiectul lor (persoane fizice/juridice), dar și în funcție de gravitatea încălcării.
Raportul conține, ca document de referință, un tabel comparativ exhaustiv al normelor ce reglementează partidele politice în toate cele 27 state membre ale UE – formă juridică, autoritate competentă, praguri de constituire, motive de dizolvare și cale de atac, precum și o listă de linkuri către registrele partidelor politice.
COMENTARII / 0