Rasmussen, fost șef NATO, avertizează: Alianța se dezintegrează, UE are nevoie de un nou bloc de apărare

Anders Fogh Rasmussen, care a ocupat anterior funcția de secretar general al NATO, propune înființarea unei noi alianțe europene de apărare, considerând că NATO în...

Anders Fogh Rasmussen, care a ocupat anterior funcția de secretar general al NATO, propune înființarea unei noi alianțe europene de apărare, considerând că NATO în forma sa actuală nu mai răspunde necesităților, pe fondul unor îndoieli crescânde privind angajamentele de securitate ale SUA.

Nu este suficientă

pentru viitor, afirmă el. Fostul prim-ministru al Danemarcei și Rasmussen a militat dintotdeauna pentru consolidarea relațiilor cu SUA, însă în prezent el pledează pentru o reconfigurare majoră și o nouă structură europeană de apărare, care ar urma să includă Ucraina, după cum informează POLITICO.

Citește șiUE, presată să găsească 70 de miliarde € pentru Ucraina în 2027: ce s-a discutat la summitul liderilor europeni

Rasmussen a avertizat că procesul de dezintegrare a NATO este în curs, ceea ce prezintă pericole.

„La ceea ce asistăm în acest moment este dezintegrarea NATO, iar acest lucru este periculos”

,
a afirmat el.

„Președintele Trump a stârnit atât de multe îndoieli cu privire la angajamentul său față de Articolul 5 și față de apărarea Europei, încât nu poate exista decât o singură concluzie pentru europeni: trebuie să ne bazăm pe propriile noastre forțe și să fim capabili să ne apărăm singuri continentul”

.

Fostul lider al NATO, Rasmussen, a înaintat o sugestie pentru instituirea unei „asociații formate din țări cu aceeași viziune” — o grupare de state europene dispuse și capabile să asigure apărarea continentului în mod autonom.
El consideră că nici UE, nici NATO nu posedă în acest moment structura adecvată pentru consolidarea unei componente europene robuste în cadrul alianței.

„Nici UE, nici NATO nu sunt în prezent potrivite pentru a consolida un pilon european în cadrul alianței”

,
a afirmat el, susținând că Europa are nevoie de „strategii de apărare inovatoare și capacități militare avansate” și că trebuie să
„dezvolte accelerat fabricarea de armament și muniție”.
Declarațiile sale ridică în mod indirect întrebarea dacă proiectele actuale de apărare regională ale NATO — fundamentul operațional al angajamentelor de apărare colectivă prevăzute la articolul 5 al alianței — își păstrează viabilitatea într-un scenariu în care participarea SUA este diminuată.

Rasmussen a prezentat o propunere care prevede că numai țările care respectă anumite standarde stricte ar putea lua parte la noul bloc european de apărare.

„Țările NATO care alocă minimum 5% din PIB pentru apărare ar trebui să aibă posibilitatea de a participa și de a se angaja la o garanție de securitate echivalentă cu cea prevăzută în Articolul 5 al Tratatului NATO, precum și să prevină posibilitatea statelor membre de a obstrucționa operațiunile militare”

, a declarat el.
În plus, a adăugat că

„trebuie să existe un mecanism care să permită excluderea acelor membri care nu reușesc să îndeplinească aceste cerințe”

.

Alianța Nord-Atlantică este sortită să păstreze o poziție predominantă

În ciuda unor posibile scenarii nefaste, fostul șef al NATO, Rasmussen, consideră că organizația va continua să dețină un rol primordial.

„Încă cred că NATO va rămâne piatra de temelie a apărării noastre, iar garanția supremă de securitate este umbrela nucleară americană”

, a declarat el.
Însă, Rasmussen subliniază că europenii ar trebui să fie capabili să își asigure singuri apărarea convențională, adăugând:

„Apărarea convențională este ceva ce noi, europenii, ar trebui să fim capabili să ne asigurăm singuri.”

Rasmussen a propus, de asemenea, ca Ucraina să fie inclusă într-un viitor sistem european de securitate, ca parte cu drepturi depline a noii alianțe sugerate.

„Vedem acum cât de repede dezvoltă Ucraina noi arme și muniție”

, a afirmat el, adăugând că Ucraina este esențială pentru a face față Rusiei.

„Avem nevoie de ea ca un bastion împotriva Rusiei.”

Rasmussen se află în capitala germană, Berlin, unde a purtat deja convorbiri cu oficialii de rang înalt. El a menționat că a abordat această idee în discuțiile sale, însă nu a obținut încă o confirmare clară.

„Da, port multe discuții. Până acum, nu am un angajament ferm. Dar cineva trebuie să pună problema în mișcare.”

Merz, Macron, Starmer și Meloni sunt așteptați cu interes să lanseze o inițiativă comună, lucru care i-ar aduce o deosebită satisfacție fostului șef al NATO.
O astfel de mișcare ar primi o apreciere deosebit de pozitivă din partea sa.

„aș saluta cu mare bucurie”

eforturile acestora de a dezvolta un proiect nou.
Inițiativa ar urma să implice cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer și prim-ministrul italian Giorgia Meloni.

Este preconizată o transformare majoră.

O declarație recentă a lui Rasmussen reprezintă o evoluție notabilă pentru un om politic de lungă durată atașat de relațiile transatlantice consolidate. În trecut, ca prim-ministru al Daniei, a sprijinit conflictul din Irak orchestrat de SUA, iar ulterior, în postura de șef al NATO, a pledat în permanență pentru menținerea unei poziții dominante a Americii în cadrul acestei alianțe.

Transformarea strategică, potrivit spuselor sale, nu s-a produs fără eforturi considerabile. Rasmussen a descris procesul ca fiind extrem de dificil atunci când a fost întrebat despre sentimentele sale legate de reconfigurarea fundamentală a securității europene, practic, în absența Washingtonului.

„Foarte dureros”

, a afirmat el.
Încă din copilărie, a adăugat Rasmussen,

„am admirat Statele Unite și le-am considerat liderul natural al lumii libere”

.

Schimbările sunt necesare pentru că, aşa cum a precizat fostul oficial, „noi trebuie să modificăm modul nostru de a gândi strategic pentru a diminua reliancea noastră pe liderii mondiali influenţi — pe Trump, Putin, Xi Jinping.” De mult timp, „în Europa s-a creat o situaţie în care s-a recurs la resurse energetice la costuri reduse din Rusia, la produse la preţuri mici din China şi la protecţie la cheltuieli mici oferită de Statele Unite. Acest sistem a devenit ineficient.”

COMENTARII / 0