Răspuns la raportul CE: Ministerul Justiţiei implementează recomandările privind statul de drept

Comisia Europeană a publicat o analiză imparțială a modului în care România respectă valorile și principiile fundamentale ale statului de drept, prezentând atât realizările, cât și deficiențele în domeniu.
Potrivit Ministerului Justiţiei, această evaluare a Comisiei Europene oferă o imagine echilibrată a progreselor înregistrate de România, dar și a aspectelor care necesită acţiuni suplimentare.

Nu este disponibilă nicio declarație directă din partea Ministerului Justiției.

Informația a fost transmisă de către Ministerul Justiţiei în data de vineri.

Citește șiRespinsă de Bolojan, masa pentru o mie de persoane în Qatar a fost aprobată de noul guvern. Parlamentari pot face parte din delegație

Raportul privind Statul de Drept pentru anul 2026 a fost făcut public în ziua de Vineri. Acest raport detaliat include un capitol special care se concentrează asupra situației statului de drept în România.

Încă din anul 2010, Ministerul Justiţiei a pledat pentru crearea unui sistem de supraveghere generală, care să aplice aceleaşi standarde pentru toate ţările membre ale Uniunii Europene, de îndată ce a apărut această propunere.

Evaluarea principalelor componente ale unei societăți democratice este realizată prin intermediul unui raport care examinează sistemul de justiție, cadrul de prevenire și combatere a corupției, precum și funcționarea mecanismelor de control și echilibru instituțional, inclusiv pluralismul și independența mass-media.

Raportul privind statul de drept reprezintă un instrument important de evaluare a principalelor componente ale unei societăţi democratice, vizând sistemul de justiţie, cadrul de prevenire şi combatere a corupţiei, pluralismul şi independenţa mass-media, precum şi funcţionarea mecanismelor de control şi echilibru instituţional.

Ministerul Justiției a desfășurat activități de colaborare transparentă și loială cu Comisia Europeană și cu instituțiile partenere la nivel național în vederea implementării recomandărilor formulate în domeniul justiției, la fel ca în anii precedenți.
Rezultatele acestor eforturi sunt reflectate în Raportul privind Statul de Drept – ediția 2026 – Capitolul privind România”, anunță Ministerul Justiției pe pagina sa de Facebook.

Evaluarea respectării principiilor fundamentale ale statului de drept este prezentată într-un raport care oferă o analiză obiectivă și echilibrată, reliefând atât progresele înregistrate de România, cât și aspectele care necesită îmbunătățiri.
Atât aspectele pozitive, cât și cele care ridică îngrijorări sunt analizate în raport, care cuprinde o evaluare detaliată a domeniilor în care România a înregistrat progrese și a celor în care sunt necesare acțiuni suplimentare.
Raportul respectiv oferă o imagine completă a situației actuale, prezentând atât aspectele pozitive și progresele, cât și aspectele sensibile și domeniile ce necesită acțiuni viitoare.

Recomandarea anterioară referitoare la introducerea unor norme legislative pentru reglementarea activităților de lobby a fost înlăturată, deoarece a fost considerată deja realizată de către Comisia Europeană.
În plus, au fost remarcate îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența sistemului de declarații de avere.
Raportul evidențiază, de asemenea, că legile justiției au fost continuate și au avut un impact pozitiv asupra cadrului legislativ care vizează independența și funcționarea sistemului judiciar, potrivit MJ.

„Subliniem faptul că recomandarea din anii anteriori privind introducerea de norme legislative pentru reglementarea activităţilor de lobby a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită de către Comisia Europeană. De asemenea, sunt menţionate progrese în asigurarea eficacităţii sistemului declaraţiilor de avere. De asemenea, raportul subliniază faptul că legile justiţiei au continuat să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar”

, precizează MJ.

Ministerul Justiției a făcut cunoscut faptul că Comisia Europeană a considerat îndeplinită recomandarea anterioară de a introduce norme legislative pentru reglementarea activităților de lobby.
MJ a mai informat că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește eficiența sistemului de declarații de avere.
De asemenea, raportul a evidențiat faptul că legile justiției au fost continuate și au îmbunătățit cadrul legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar.

„Subliniem faptul că recomandarea din anii anteriori privind introducerea de norme legislative pentru reglementarea activităţilor de lobby a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită de către Comisia Europeană. De asemenea, sunt menţionate progrese în asigurarea eficacităţii sistemului declaraţiilor de avere. De asemenea, raportul subliniază faptul că legile justiţiei au continuat să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar”

, a precizat MJ.

În conformitate cu sursa menționată, sistemul judiciar înregistrează evoluții pozitive, printre care se numără consolidarea independenței și eficienței acestui sistem.

Nu există declarații directe care să poată fi reproduse aici.

În raport cu celelalte componente analizate, se remarcă progrese în ceea ce privește capacitatea de a gestiona în mod eficient procesele și de a asigura transparența și integritatea în cadrul sistemului judiciar.

Evaluarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2021-2025 a fost încheiată, iar următoarea strategie, care vizează perioada 2026-2030, este în curs de pregătire. Evaluarea implementării măsurilor şi a obiectivelor specifice a fost efectuată de un contractant extern, iar raportul final a fost publicat.

• Bilanţul urmăririi penale a cazurilor de corupţie mică şi a celor de corupţie la nivel înalt a rămas constant comparativ cu anul anterior, atât pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie.
• Deşi numărul de cauze pendinte s-a reduit semnificativ, nu s-au adoptat noi măsuri pentru a asigura cercetarea şi urmărirea penală eficace a infracţiunilor din sistemul judiciar.
• Au fost adoptate noi reglementări privind practica „uşilor turnante„, care prevăd restricţii pentru o perioadă determinată înainte şi după angajare pentru o gamă largă de funcţionari publici.
• Noul Cod de etică pentru membrii Guvernului, care include interdicţia de a primi cadouri, este în curs de punere în aplicare, acoperind o gamă largă de funcţionari, de la prim-ministru şi consilierii acestuia la miniştri şi secretari de stat.
• O propunere legislativă amplă privind declaraţiile de avere, prezentată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), se află în etapa de dezbatere, înregistrând unele progrese în ceea ce priveşte recomandarea de a asigura eficacitatea sistemului declaraţiilor de avere.
• A fost introdusă o nouă lege care obligă deputaţii şi senatorii să înregistreze întâlnirile cu terţi referitoare la iniţiative legislative în registrul de transparenţă (RUTI).
• ANI dezvoltă în prezent un sistem informatic destinat raportărilor formulate de avertizorii de integritate, îndeplinind rolul de canal extern principal pentru aceştia.
• Evaluarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2021-2025 a fost încheiată, iar următoarea strategie, vizând perioada 2026-2030, este în curs de pregătire; evaluarea punerii în aplicare a măsurilor şi a obiectivelor specifice stabilite în strategie a fost realizată de un contractant extern, iar raportul final a fost publicat;
• S-au introdus norme privind activităţile de lobby pentru senatori şi deputaţi. România a dat curs integral recomandării care viza introducerea unor noi norme privind activităţile de lobby pentru senatori şi deputaţi. O nouă lege din noiembrie 2025 obligă deputaţii şi senatorii să înregistreze întâlnirile cu terţi referitoare la iniţiative legislative în registrul de transparenţă (RUTI), deja utilizat de membrii Guvernului şi de înalţi demnitari guvernamentali;

Mass-media constituie un pilon esențial în cadrul evaluării, fiind analizate aspectele legate de pluralism și independență.

Anumite progrese au fost înregistrate pe frontul reformei vizând consolidarea guvernanţei independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media.
Noul Cod al audiovizualului a fost conceput pentru a reglementa modul în care organismele private de mass-media sunt finanţate de partidele politice şi autorităţile publice, ceea ce a facilitat o mai bună identificare a acestui tip de conţinut comparativ cu perioadele precedente; cu toate acestea, anumite practici aferente acestui domeniu continuă să fie problematice.
În acelaşi timp, pregătirile pentru o lege anti-SLAPP sunt în plină desfăşurare, după ce proiectul de lege a fost aprobat de Guvern la 5 februarie 2026, adoptat de Camera Deputaţilor la 20 aprilie şi transmis Senatului României pentru dezbatere.

Controlul și echilibrul în sistem reprezintă un pilon esențial, după cum reiese din evaluarea recentă a Comisiei Europene.
În legătură cu acesta, recomandările formulate vor fi luate în considerare pentru îmbunătățirea mecanismelor actuale.
Ministerul Justiției are drept obiectiv consolidarea acestui pilon, astfel încât să fie consolidate capacitățile de control și echilibru.
În acest scop, vor fi întreprinse acțiuni concrete pentru implementarea măsurilor necesare.
Toate aceste eforturi vor fi concentrate pe dezvoltarea unui sistem mai eficient și echilibrat.

• Anumite deficienţe rămân în practică, în ciuda progreselor înregistrate în ceea ce priveşte consultările publice.

Potrivit evaluării, în 2025, numărul de ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern a înregistrat o scădere comparativ cu 2024, iar eforturile de îmbunătăţire a procesului de consultare publică au continuat, chiar dacă anumite deficienţe rămân în practică.

În urma evaluării Raportului privind statul de drept pe 2025, care include recomandări specifice și a analizat schimbările survenite într-un anumit interval de timp, Comisia Europeană a ajuns la anumite concluzii.
Recomandările formulate au fost deduse luând în considerare ediţia din 2025 a Raportului privind statul de drept și alte evoluţii care au avut loc în perioada respectivă.
Acestea au fost prezentate ca urmare a unei analize detaliate a situației.

Urmare evaluării, au fost identificate România și continuarea procesului de evaluare a implementării legilor justiției ca fiind de interes, inclusiv prin consultări strânse cu părțile interesate cheie, vizând îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar.

• Legislația actuală privind justiția a fost implementată și a contribuit la consolidarea cadrului legal referitor la independența și funcționarea sistemului judiciar.
• Procesul de evaluare a anumitor aspecte ale sistemului judiciar a fost sistat ca urmare a unei decizii luate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Progrese insuficiente au fost înregistrate în ceea ce privește consolidarea mecanismelor de garantare a independenței procurorilor de rang înalt și organizarea poliției judiciare.
• Nu au fost observate progrese suplimentare în investigarea și urmărirea penală efectivă a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.
• Recomandarea privind introducerea regulilor pentru activitățile de lobby pentru membrii Parlamentului a fost pe deplin implementată prin adoptarea unei noi legi în noiembrie 2025 care impune înregistrarea reuniunilor cu terțe părți.
• Progrese au fost înregistrate în ceea ce privește eficiența sistemului declarațiilor de avere, însă procesul legislativ pentru definitivarea acestuia necesită continuarea eforturilor.
• Deși s-au înregistrat progrese în ceea ce privește utilizarea ordonanțelor de urgență și consultările publice, anumite deficiențe persistă în practică.
• Nu au fost realizate progrese în acreditarea internațională a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, fiind încă necesară abordarea problemelor legate de respectarea Principiilor de la Paris ale ONU.

• Legile justiţiei au continuat să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar;
• În urma unei proceduri de selecţie au fost efectuate mai multe numiri în funcţii de procuror de rang înalt;
• Rata de ocupare a posturilor de magistraţi a crescut în 2025 şi s-au luat măsuri pentru a aborda deficitul actual de magistraţi şi pentru a îmbunătăţi sistemul de asistenţă judiciară;
• Digitalizarea sistemului judiciar este una dintre priorităţile Guvernului; Ministerul Justiţiei a finalizat una dintre cele 4 subinvestiţii finanţate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care a inclus înfiinţarea unor facilităţi tehnice pentru găzduirea infrastructurii informatice critice a Ministerului Justiţiei, dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar, precum şi implementarea unei infrastructuri de tip cloud privat pentru sistemul judiciar;
• Durata estimată de soluţionare a cauzelor civile, comerciale şi administrative a scăzut semnificativ, iar rata de finalizare a dosarelor s-a îmbunătăţit.

• în România, legile justiţiei continuă să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, în timp ce un proces de reflecţie cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar apărute în dezbateri publice a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin urmare, se recomandă României să continue evaluarea punerii în aplicare a legilor justiţiei în strânsă consultare cu părţile interesate relevante, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile suplimentare de îmbunătăţire a eficacităţii şi a guvernanţei sistemului judiciar;
• nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce priveşte consolidarea garanţiilor menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt şi nici în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, întrucât procesul de reflecţie cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendat temporar. Prin urmare, se recomandă României să intensifice activitatea legislativă de consolidare a garanţiilor menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt, precum şi organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare;
• nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea cercetării şi urmăririi penale eficace a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar, deoarece nu au fost luate măsuri pentru a remedia deficienţele rămase. Se recomandă României să ia măsuri de asigurare a cercetării şi urmăririi penale eficace a infracţiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie;
• recomandării de a introduce norme privind activităţile de lobby pentru membrii Parlamentului i s-a dat curs integral, întrucât în noiembrie 2025 a fost adoptată o nouă lege care obligă deputaţii şi senatorii să înregistreze reuniunile cu părţile terţe referitoare la iniţiative legislative. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte asigurarea eficacităţii sistemului declaraţiilor de avere, printr-un proiect de lege care vizează actualizarea cadrului juridic existent în materie de integritate. Prin urmare, se recomandă României să finalizeze procesul legislativ pentru a asigura eficacitatea sistemului declaraţiilor de avere;
• s-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce priveşte utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi consultările publice eficace, însă în practică persistă anumite deficienţe. Prin urmare, se recomandă României să îşi intensifice eforturile de abordare a utilizării frecvente a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi să asigure consultări publice eficace înainte de adoptarea actelor legislative;
• nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, decizia în acest sens nefiind încă adoptată, iar Guvernul nu a soluţionat problemele legate de respectarea Principiilor de la Paris de către două organizaţii pe care le-a propus ca instituţii naţionale pentru drepturile omului. Prin urmare, se recomandă României să continue procesul de obţinere a acreditării instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.

Ministerul Justiţiei va continua să întreprindă eforturile necesare, în sinergie cu instituţiile relevante, pentru a transpune în realitate recomandările enunţate în Raportul curent şi pentru a fortifica progresele înregistrate în sectoarele supuse analizei, cu scopul de a garanta respectarea integrală a valorilor şi principiilor fundamentale ale statului de drept, se precizează într-un comunicat al Ministerului Justiției.