Războiul cu Iran lovește puternic în Netanyahu

Benjamin Netanyahu a devenit martor al îndeplinirii unui obiectiv politic de lungă durată acum patru luni: inițierea unui conflict comun între Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Însă evenimentul prezentat în Israel ca fiind confruntarea „ultimă” cu un adversar extrem de periculos nu s-a desfășurat așa cum era prevăzut, potrivit Financial Times.

Donald Trump a încheiat un acord temporar cu Iranul, care a declanșat o reacție puternică în Israel, unde se consideră că acesta reprezintă o greșeală strategică majoră, rezultată din lipsa de determinare a liderului american.
Reacția nu a întârziat să vină din partea Washingtonului, JD Vance, vicepreședintele, fiind cel care a transmis un mesaj ferm Israelului, îndemnându-l să „devină conștient de situația actuală” și să „se adapteze la realitate”.

Depășirea limitelor a fost semnalată de Dan Shapiro, fost oficial american de rang înalt și ambasador în Israel, care i-a criticat pe Trump și Netanyahu.

Citește șiVideo Noua purtătoare de cuvânt a lui Donald Trump stârnește deja polemici. Pușca de asalt și tricoul cu „F... Joe Biden”

„Au mers prea departe”

și Trump și Netanyahu au fost descriși ca fiind prea încrezuți.
Aceștia au evaluat greșit rezultatele posibile și au risipit cea mai favorabilă poziție strategică, potrivit lui Shapiro.

Netanyahu a avut parte de o primire fastuoasă la întrevederile cu Trump de după revenirea acestuia în funcție: în perioada cuprinsă între inaugurarea președintelui american și debutul războiului, cei doi lideri au avut nu mai puțin de șapte întâlniri. Din acel moment însă, lucrurile par să se fi schimbat. O întâlnire crucială din februarie, care a avut loc înainte de izbucnirea conflictului, a marcat ultima apariție publică comună a celor doi.

În urma înțelegerii încheiate cu Republica Islamică Iran, administrația americană a căutat să impună o perioadă de încetare a focului în războiul purtat între Israel și organizația Hezbollah pe teritoriul Libanului, declanșând nemulțumiri în rândul populației din regiunile nordice ale Israelului și al cabinetului ministerial de extremă dreaptă, care au calificat această demers ca fiind o „abdicare de suveranitate”.

Netanyahu a subliniat că trupele sale nu vor părăsi așa-numita „zonă de securitate”, o poziție care situează Libanul în inima discuțiilor de pace încărcate de tensiune dintre SUA și Iran.

Schimbarea de interese dintre Statele Unite și Israel a devenit evidentă odată cu memorandumul de înțelegere încheiat recent între Washington și Teheran.
Acordul, semnat în cursul săptămânii anterioare, nu conține referiri la programul de rachete balistice al Iranului și nici la sprijinul oferit de acesta milițiilor partenere din regiune, deși Israelul insistase în repetate rânduri pentru includerea acestor aspecte.
De asemenea, documentul exclude Libanul din sfera sa de aplicare.

Nu există nicio mențiune

în acest context, contrar așteptărilor Israelului.
În esență, această înțelegere marchează o diferență semnificativă între obiectivele SUA și cele ale Israelului.

Un fost oficial israelian de rang înalt a afirmat că chestiunea nucleară este tratată numai în declarații, în timp ce Iranul nu s-a angajat în mod concret să-și reducă rezervele de uraniu îmbogățit la niveluri ridicate.

În urma discuțiilor și a deciziilor luate pentru reactivarea Strâmtoarea Ormuz, se așteaptă ca Iranul să primească excepții de la SUA pentru comercializarea petrolului și pentru accesarea fondurilor înghețate. În prezent, același guvern este încă la conducerea Teheranului.

Un fost oficial israelian a apreciat că dezastrul strategic este de proporții uriașe, fiind extrem de dificil să fie exagerat.
Consecințele acestui conflict sunt resimțite puternic astăzi, situația fiind considerabil mai gravă decât în perioada care a precedat războiul.
Oficialul a mai remarcat că sincronizarea cu Statele Unite ale Americii nu mai este la fel de bună ca înainte, fapt care agravează și mai mult situația.

„Este greu să exagerăm cât de mare a fost acest dezastru strategic”

, a declarat acesta, adăugând că

„situația este cu siguranță mai gravă astăzi”, „nu mai suntem în perfectă sincronizare cu SUA, așa cum eram înainte”

.

Popularitatea lui Netanyahu a înregistrat o scădere accentuată de la sfârșitul anului trecut, atunci când președintele SUA l-a caracterizat drept un „erou” de război în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Mar-a-Lago. În acea ocazie, președintele SUA a mai declarat că

„s-ar putea să nu mai existe Israelul”

dacă o altă persoană ar fi fost la conducerea țării, în loc de Netanyahu.

Un anumit moment ar putea marca vârful unei strategii de securitate foarte agresive promovate de Netanyahu, strategie care a dus la numeroase succese militare în regiunea Orientului Mijlociu — la un preț uman considerabil — ca reacție la

atacul din 7 octombrie 2023

lansat de Hamas.

În urma unei serii de confruntări, adversarii statului Israel au înregistrat pierderi semnificative pe teritoriul Libanului, în Fâșia Gaza și în Siria până la începutul anului curent.
Soldații israelieni au reușit să preia controlul asupra multiplelor „zone tampon” și au desfășurat operațiuni militare repetate, de multe ori sub protecția unor înțelegeri de armistițiu foarte avantajoase, care au fost mediate de către Statele Unite ale Americii.
În același timp, regimul din Iran încă se confrunta cu repercusiunile

războiului care a durat 12 zile în 2025

împotriva Israelului, iar situația economică a țării se detériora puternic.

Protestele masive au izbucnit în Iran la șase luni de la finalul conflictului, zguduind regimul de la putere. Făgăduința lui Trump de a sprijini populația iraniană s-a transformat rapid într-o campanie de atacuri la scară largă, încurajată de Netanyahu. Numeroși președinți americani anteriori refuzaseră solicitările liderului israelian de a iniția o ofensivă împotriva Republicii Islamice.

Protestele au erupt și guvernul a părut extrem de vulnerabil la colaps.
Fostul consilier Dan Shapiro, acum afiliat think-tank-ului Atlantic Council, a afirmat că Netanyahu și Trump erau de părere că era suficient un mic șoc pentru a-i demola complet regimul.

„Au izbucnit protestele, iar regimul părea să fie în pragul prăbușirii. [Netanyahu și Trump] credeau că era nevoie doar de un mic impuls pentru a-l răsturna”

Strategia sa a suferit un revers major. În pofida consecințelor dezastruoase — de la distrugerea infrastructurii critice și eliminarea liderilor săi cheie până la pierderea a mii de vieți necombatante — guvernul iranian, marcat de o puternică ostilitate față de Israel, a rezultat din această confruntare cu impresia că războiul a fost un catalizator pentru consolidarea puterii sale.

O posibilă slăbiciune majoră pentru Netanyahu o constituie creșterea distanței dintre el și Trump, situație în care fostul președinte american se pare că a avut cuvinte extrem de critice la adresa sa, numindu-l pe premierul israelian în termeni foarte duri.

„Eu iau toate deciziile. El [Netanyahu] nu ia deciziile”

, a afirmat Trump, potrivit unor surse, în discuții purtate recent cu publicația Financial Times.

Sprijinul pentru președintele Statelor Unite ale Americii în rândul populației israeliene a înregistrat o scădere semnificativă, în special în rândul adepților de dreapta ai lui Benjamin Netanyahu.
Conform unui sondaj difuzat recent de postul de televiziune Channel 12 din Israel, în urmă cu o săptămână, doar un procentaj mic de israelieni, adică 13%, are încredere că Donald Trump, fostul președinte popular în Israel, va fi capabil să protejeze interesele statului israelian.

Trump a fost supus unor critici dure din partea unor voci media care susțin Netanyahu, după ce și-a exprimat sprijinul pentru anumite decizii luate în urma presiunilor exercitate de Vance, Jared Kushner și Steve Witkoff.
Magal, un prezentator cunoscut pentru opiniile sale din cadrul postului Channel 14, a reacționat puternic, afirmând că aceste persoane au acționat în detrimentul intereselor Israelului.

„și-au trădat frații din Israel”

, a declarat Yinon Magal pe platforma X, lansând totodată acuzații dure la adresa lui Trump, pe care Magal l-a caracterizat ca fiind influențat de persoane pe care acesta le-a numit „mizerabile”.
În trecut, Trump s-a descris pe sine ca fiind „cel mai pro-Israel președinte american din istorie”.

Joi, afirmații critice ferme au fost formulate de către vicepreședintele american la adresa miniștrilor care alcătuiesc extrema dreaptă a cabinetului israelian, drept urmare a criticilor aduse acordului menționat.

„Dacă aș face parte din cabinetul guvernului israelian, probabil că nu aș ataca singurul aliat puternic pe care îl mai am în întreaga lume”

, a afirmat Vance într-o declarație.

Potrivit unui strateg politic care a colaborat în trecut cu Benjamin Netanyahu, declarația acestuia a fost următoarea:

„Acest [acord cu Iranul] reprezintă o lovitură deloc neglijabilă pentru Netanyahu . . . Dacă alegerile ar avea loc mâine, s-ar afla într-o situație foarte dificilă”

Astfel, Nadav Shtrauchler a evaluat impactul acestui acord asupra poziției Netanyahu.

Netanyahu și partidul său Likud, împreună cu partenerii de coaliție din dreapta, sunt în prezent într-o poziție defavorabilă în urma opoziției, conform datelor sondajelor, nefăcând nicio excepție în ceea ce privește strategia de a obține o nouă majoritate în parlament.

Reparațiile sunt încă posibile pentru Benjamin Netanyahu, având în vedere că alegerile urmează să aibă loc cel târziu în octombrie, conform declarațiilor lui Shtrauchler.

Nu poate lăsa lucrurile așa

nici în Iran, nici în Liban, a adăugat el, subliniind prăpastia dintre situația actuală și angajamentele ambițioase pe care Netanyahu le-a luat la începutul campaniei sale împotriva Iranului.

Surpriza a venit atunci când rezultatele au arătat că strategia nu a funcționat așa cum era de așteptat pentru Benjamin Netanyahu.
Potrivit unui sondaj realizat de Channel 12, numai 11% dintre cetățenii israelieni consideră că Israel a ieșit învingător din conflict.

„Publicul israelian nu se aștepta ca lucrurile să se termine așa”,

a declarat o sursă.
La scurt timp, pe Truth Social, platforma fostului al 47-lea președinte american, Donald Trump a publicat un articol în care se arată că „Trump deține cărțile în mâini în ceea ce privește șansele șubrede de realegere ale lui Netanyahu”.

Potrivit unui expert, războiul purtat recent împotriva Iranului a fost asemănător cu alte operațiuni militare întreprinse de Israel din 7 octombrie încoace, toate fiind marcate de așteptări exagerate și o abordare centrată în exclusivitate pe rezolvarea problemelor prin mijloace militare, a declarat Shira Efron, cercetătoare la Rand Corporation cu sediul în Israel.

Strategia israeliană a fost descrisă ca fiind centrată pe ideea că forța trebuie intensificată atunci când nu obține rezultatele scontate, potrivit declarațiilor acesteia.

„Ce nu se poate obține prin forță se va obține cu și mai multă forță”

, a afirmat ea.
În acest context, a mai spus că lipsa oricărui instrument diplomatic pe toate fronturile a reprezentat o depășire a limitelor.
Aceasta este depășirea limitelor.

Netanyahu persistă în a nega orice posibilitate de insucces, afirmând în cadrul unei conferințe de presă neprevăzute, desfășurate pe 15 iunie, că a avut loc o „efort sistematic de a diminua impactul pozitiv” operațiunii militare și oferind informații despre presupusele succese obținute pe teritoriul iranian: distrugerea unor rachete, distrugerea a multiple ținte în cadrul industriei de apărare și pagube economice estimate în sute de miliarde de dolari.

Confruntarea a protejat Israelul de perspectiva anihilării nucleare și a unui dezastru la scară largă, a mai declarat el, argumentând că Iranul avansează în ritm alert către achiziționarea unei arme nucleare — o afirmație care nu se aliniază cu concluziile serviciilor de informații israeliene ori occidentale.

Consecințele unei anumite acțiuni sunt ilustrate de succesele remarcabile anterior conflictului recent, atribuite lui Benjamin Netanyahu. Printre acestea se numără eliberarea ostaticilor israelieni din Gaza, distrugerea arsenalului de rachete al Hezbollah și a conducerii sale de vârf, precum și atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene.

— Nu se specifică vreo declarație directă —

În prezent, Hamas deține controlul asupra a aproximativ 40% din teritoriu. În același timp, acțiunile întreprinse de Israel în această regiune au dus la o izolare internațională tot mai pronunțată a țării.

Netanyahu a acordat o atenție deosebit de minimă lui Trump în cadrul conferinței de presă, descriind divergențele lor drept chestiuni care pot apărea în cadrul oricărui grup apropiat de oameni.
Problemele existente au fost prezentate de liderul israelian ca fiind inevitabile și comune, afirmând că acestea „se întâmplă chiar și în cele mai bune familii”.

Afirmația lui Shtrauchler subliniază că există rezultate tangibile care pot fi prezentate, însă el a și menționat că strategia implică fie succes, fie justificări. Netanyahu nu ar fi dorit ca situația să se dezvolte în acest mod acum o lună, fiind probabil ca el să fi optat pentru o abordare comună cu Trump în direcția opusă.

„Fie câștigi, fie dai explicații.”

În ciuda situației actuale, adepții lui Netanyahu rămân optimi. Ei consideră că un interval suplimentar de timp și o nouă ofensivă ar conduce, în cele din urmă, la o victorie semnificativă.

Netanyahu și susținătorii săi păstrează o speranță fermă că discuțiile dintre Trump, cunoscut pentru imprevizibilitatea sa, și guvernul iranian, caracterizat prin poziții rigide, se vor încheia fără succes, nefăcând să se ajungă la o înțelegere definitivă.

Surprizele pregătite de Trump și Netanyahu urmează să fie dezvăluite chiar înainte de alegerile programate pentru octombrie, a afirmat Miki Zohar, un ministru cu rang înalt din cadrul partidului Likud, care are legături strânse cu Netanyahu, într-un interviu acordat la radio în cursul săptămânii trecute.

„Oricine crede că prim-ministrul nu a obținut rezultate concrete alături de Trump va fi nevoit să-și înghită cuvintele foarte curând”

Încercarea de a previziona rezultatele i-a lăsat pe experții israelieni și americani cu multe semne de întrebare.

În urma unui posibil blocaj, discuțiile mai ample dintre Iran și SUA, referitoare la situația din Liban, par să fi fost lăsate într-o poziție incertă, ceea ce îi limitează lui Benjamin Netanyahu spațiul de manevră, fără a atrage însă o nemulțumire și mai mare din partea celui mai important aliat al său.

Potrivit lui Shapiro, decizia lui Trump de a-și modera ambițiile și de a negocia un acord cu Iranul demonstrează clar intenția sa de a reduce prezența în regiunea Orientului Mijlociu și a-i limita expunerea.

Statele Unite vor avea, probabil, în viitorul apropiat, președinți care vor garanta că nu vor iniția niciodată un astfel de conflict militar. Între timp, națiunile arabe din regiunea Golfului, care au suportat consecințele severe ale acțiunilor represive întreprinse de Iran, au încercat să calmeze astensiunile cu Teheranul. Acestora li s-a oferit, de asemenea, o nouă oportunitate de a-și consolida influența și de a obține resurse financiare suplimentare.

Următoarele cuvinte descriu o realitate crâncenă: 7 octombrie marchează începutul unei noi ere, în care orice misiune este considerată incompletă.
Învățătura care se impune cu necesitate este aceea că nu se poate vorbi despre o încheiere definitivă a obiectivelor.

„A fost o greșeală strategică uriașă, din care se desprinde o lecție esențială: în lumea de după 7 octombrie, nu există «finalizarea misiunii»”

În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, un număr considerabil de persoane și-au pierdut viața, însă experții consideră că datele disponibile ar putea să nu reflecte întreaga amploare a situației.
Deși există confirmări oficiale privind un număr semnificativ de victime, adevărata scară a consecințelor rămâne, potrivit experților, incertă.

„Bilanțul real e incert”

Prim-ministrul israelian dorește menținerea unor relații bune cu Statele Unite ale Americii, însă nu are de gând să ordone retragerea forțelor militare israeliene din Liban.

„Lupta nu s-a încheiat”

, a declarat Benjamin Netanyahu.