var ad = document.createElement(‘div’);
Variabila ad.id este setată la valoarea ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiIlie Bolojan răspunde lui Sorin Grindeanu: cerere guvern PSD-PNL-UDMR
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3908587″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/reactia-csm-la-intalnirea-dintre-sefa-ccr-si-ilie-bolojan-a-generat-intrebari-legitime-o-clarificare-e-necesara-3908587″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/justitie”}
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a afirmat că este necesară o clarificare publică privind circumstanțele întâlnirii dintre președintele Curții Constituționale a României, Elena‑Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, președintele PNL, pentru a proteja CCR și a menține încrederea publică în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. În același timp, președinții tribunalelor și judecătorii au transmis un mesaj similar, identic cu cel emis anterior de președinții curților de apel din România.
„Consiliul Superior al Magistraturii constată că informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o întâlnire dintre preşedinta Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, şi domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul şi obiectul acestei întrevederi. Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituţională urma să se pronunţe asupra unor cauze cu relevanţă instituţională semnificativă, inclusiv pentru formaţiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situaţii, răspunsul instituţional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparenţă şi clarificare publică”, au transmis, duminică, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii.
Ei consideră că independenţa unei jurisdicţii nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare şi funcţionare, ci „depinde în mod esenţial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum şi de capacitatea instituţiei de a înlătura, prin explicaţii clare şi complete, orice suspiciune rezonabilă privind existenţa unor raporturi incompatibile cu exigenţele de imparţialitate”.
CSM afirmă că în contextul Curţii Constituţionale, această cerință devine mai semnificativă deoarece deciziile sale impun consecințe obligatorii asupra
„Consiliul aminteşte că sensibilitatea acestei problematici a fost recunoscută inclusiv în anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, în calitate de consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curţii Constituţionale. Poziţia exprimată public la acel moment a evidenţiat necesitatea ca asupra activităţii Curţii Constituţionale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. Este firesc ca acelaşi standard de exigenţă să fie menţinut în mod constant, indiferent de funcţiile deţinute sau de contextul instituţional”, a mai transmis sursa citată.
În această situație, Consiliul Superior al Magistraturii consideră necesare explicări la nivel public referitoare la circumstanțele întâlnirii, la caracterul acesteia, la motivul desfășurării în biroul președintelui Senatului și la subiectele abordate în conversație.
„O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorităţii Curţii Constituţionale şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale.
Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituţiile statului şi în actul de justiţie presupune aplicarea consecventă a aceloraşi standarde de independenţă, imparţialitate şi transparenţă, indiferent de instituţia sau persoanele vizate”, au mai afirmat reprezentanţii CSM.
În duminică seară, președinții tribunalelor și judecătorii din România au transmis mesaje asemănătoare, iar înainte de acest eveniment, aceleași tipuri de comunicări au fost puse în evidență de președinții curților de apel.
CCR precizează că președinta instituției, Elena-Simina Tănăsescu, nu a discutat cu premierul interimar Ilie Bolojan cauze aflate pe rolul Curții, după informațiile apărute în presă despre o întâlnire între cei doi în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Curtea nu neagă însă că întâlnirea a avut loc. Precizarea vine înainte ca CCR să reia dezbaterile privind sesizările de neconstituționalitate referitoare la Legea integrității și după ce deputatul PSD Mihai Fifor a cerut explicații publice. Informațiile privind întâlnirea au fost distribuite vineri de senatorul PSD Daniel Zamfir.
În ziua de luni, a avut loc o ședință a CCR dedicată Legea integrității.
CCR se pregătește să se pronunțe asupra Legii integrității luni, 17 august.
Președintele Nicușor Dan a afirmat, în cadrul sesizării depuse pe portalul Administrației Prezidențiale, că legea în cauză a fost aprobată de Parlament în condiții ce contravin unor norme și principii constituționale.
Una dintre criticile formulate vizează sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, introdusă în lege în legătură cu obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese.
„Cele două texte extind obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la «soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți», sub sancțiunea contravențională prevăzută la articolul II punctul 21”, arată sesizarea președintelui.
Nicușor Dan își exprimă nemulțumirea față de absența unor standarde obiective care să determine momentul în care o relație afectivă devine juridic semnificativă și afirmă că această abordare compromite predictibilitatea legii.
În săptămâna precedentă, un grup de senatori din PNL și USR au depus o sesizare împotriva actului normativ.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0